De Redactia 
Insula Cipru se confruntă cu cea mai gravă criză a apei din ultimele decenii, determinând autoritățile de la Nicosia să declare stare de urgență. Nivelul rezervelor din baraje a scăzut alarmant, atingând un prag critic de doar 10% din capacitatea totală, în timp ce ploile recente au adus un aport de doar două milioane de metri cubi, volum considerat insuficient de către Ministerul Agriculturii pentru a stabiliza situația.
În acest context, Guvernul a aprobat un pachet de intervenție imediată de 31 de milioane de euro, parte dintr-o strategie de gestionare a crizei ale cărei costuri totale sunt estimate la peste 200 de milioane de euro. Executivul a făcut un apel către populație pentru reducerea voluntară a consumului cu cel puțin 10%, ceea ce ar presupune, în termeni practici, scurtarea timpului de utilizare a apei curente cu aproximativ două minute zilnic. Scopul acestui demers este evitarea impunerii unor restricții obligatorii drastice.
Efectele secetei sunt resimțite puternic în sectorul agricol, unde alocările de apă au fost reduse cu 30% față de anul precedent, fapt ce amenință producția locală și prețurile alimentelor. Pentru a contracara deficitul, Cipru accelerează construcția a nouă stații de desalinizare, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2026, și beneficiază de sprijinul Emiratelor Arabe Unite, care au furnizat deja expertiză și unități mobile de desalinizare. Criza hidrologică din Cipru nu este un fenomen izolat, regiunea Mediteranei confruntându-se cu alerte similare în Grecia (Atena, Patmos, Leros), dar și în România, unde ANAR a solicitat măsuri urgente pentru județele Prahova și Dâmbovița.