România în 2026: între creșterea de 1,5% și „geometria variabilă” a noii ordini mondiale

Fotografie de ilustrație

Anul 2026 se prefigurează a fi o perioadă a contrastelor economice și a recalibrărilor geopolitice profunde, conform celor mai recente proiecții lansate de publicația britanică The Economist în suplimentul The World Ahead 2026. Pentru România, jurnaliștii britanici estimează o creștere economică de 1,5%, cifră ce reflectă o accelerare timidă față de avansul de aproximativ 1% înregistrat în 2025. Această prognoză vine după un an în care optimismul inițial a fost sever temperat de realitatea statistică, demonstrând că absorbția fondurilor europene și stabilitatea politică, elementele pe care se bazau estimările anterioare, rămân obiective dificil de atins într-un climat marcat de deficite bugetare cronice și incertitudine.

La nivel global, 2026 va fi marcat de borne simbolice și schimbări tehnologice majore, într-o lume care devine simultan mai scumpă și mai dinamică. În timp ce China își va consolida dominația pe piața vehiculelor electrice, unde se așteaptă o creștere a vânzărilor de 15%, sectorul energetic mondial va atinge un punct de cotitură istoric: producția de energie electrică din surse regenerabile, excluzând componenta hidro, va depăși pentru prima dată cărbunele ca pondere, urcând peste pragul de 30%. Această tranziție verde va menține o presiune constantă asupra cererii de metale industriale precum cuprul, nichelul și zincul, transformând piețele de mărfuri într-un teren de luptă pentru securizarea resurselor necesare noii economii.

Această dinamică economică este dublată de o schimbare radicală a ordinii internaționale, definită de fostul guvernator al Băncii Angliei, Mark Carney, prin conceptul de „geometrie variabilă”. În locul multilateralismului clasic, asistăm la ascensiunea „plurilateralismului”, o paradigmă în care statele formează alianțe de moment, bazate strict pe interese conjuncturale și nu pe blocuri ideologice fixe.

Dincolo de cifrele macroeconomice și mișcările de pe tabla de șah geostrategică, realitatea cotidiană a anului 2026 va fi definită de scumpiri. Faptul că însăși revista The Economist și-a majorat prețul cu 11% față de ediția precedentă este un indicator simbolic al presiunilor inflaționiste și al costului ridicat al supraviețuirii într-o eră a tranzițiilor. Pe măsură ce vechea lume refuză să cedeze locul celei noi, supraviețuirea economică va depinde de capacitatea de adaptare la un mediu în care regulile jocului se scriu în mers, iar spectacolul global, culminând cu evenimente precum Campionatul Mondial de Fotbal, va încerca să distragă atenția de la tensiunile sociale și economice tot mai accentuate.