De Redactia 
Președintele Donald Trump convoacă joi, la Washington, prima reuniune a „Consiliului Păcii”, o inițiativă ambițioasă care își propune să gestioneze nu doar situația explozivă din Gaza, ci să devină un nou pilon al diplomației mondiale, capabil să concureze sau chiar să înlocuiască parțial rolul Organizației Națiunilor Unite. Deși liderul american și-a exprimat optimismul la bordul Air Force One, declarând că „cei mai mari lideri ai lumii” se alătură acestui efort, summitul de la Institutul Statelor Unite pentru Pace este marcat de absențe răsunătoare ale aliaților tradiționali.
Summitul se desfășoară într-un context de o fragilitate extremă, în timp ce armistițiul din Gaza este subminat de acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și de atacuri aeriene care au făcut sute de victime în rândul palestinienilor. În centrul discuțiilor se află un plan de reconstrucție de amploare pentru Gaza, estimat la mai multe miliarde de dolari. Trump a sugerat deja că au fost promise fonduri de peste 5 miliarde de dolari, deși nu a nominalizat țările donatoare. Un alt punct cheie pe agenda summitului este dezvăluirea detaliilor pentru o „Forță Internațională de Stabilizare” autorizată de ONU, care ar presupune desfășurarea a câtorva mii de soldați în enclavă pentru a asigura ordinea și procesul de demilitarizare a grupării Hamas.
Configurația participanților subliniază însă o falie diplomatică profundă. Printre susținătorii fervenți se numără aliați ideologici precum premierul ungar Viktor Orbán și președintele argentinian Javier Milei, alături de reprezentanți din țări precum Emiratele Arabe Unite, Turcia, Egipt, Pakistan și Armenia. În mod surprinzător, Israelul s-a alăturat consiliului săptămâna trecută, după o întâlnire între Benjamin Netanyahu și Donald Trump. În schimb, nucleul dur al aliaților occidentali, Marea Britanie, Franța, Norvegia, Suedia și Slovenia a respins invitația, invocând temeri că noul organism subminează autoritatea ONU. Chiar și Vaticanul, prin vocea Papei Leon al XIV-lea, a refuzat participarea, subliniind că gestionarea crizelor mondiale trebuie să rămână în responsabilitatea Națiunilor Unite.
Criticile la adresa Consiliului Păcii nu vin doar din cancelariile europene, ci și din partea comunității internaționale și a liderilor palestinieni. Cardinalul Pierbattista Pizzaballa a descris inițiativa drept o „operațiune colonialistă” în care alții decid destinul palestinienilor, în timp ce consilierul președintelui Mahmoud Abbas a catalogat aranjamentul drept unul temporar și indezirabil, pe care conducerea de la Ramallah îl respinge, considerându-l, totuși, „răul cel mai mic” în condițiile actuale. În timp ce Uniunea Europeană și Italia participă doar ca observatori, iar Rusia încă își „analizează” poziția pe termen lung, Consiliul Păcii rămâne un test de forță al doctrinei Trump, care încearcă să demonstreze că pacea mondială poate fi negociată prin contribuții financiare masive și alianțe strategice directe, dincolo de birocrația tradițională a forumurilor internaționale.