De Redactia 
Sursa foto: Getty Images
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu au atins un punct critic, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a dezvăluit că a suspendat marți un „atac major” planificat împotriva Iranului cu doar o oră înainte de declanșare. Decizia de ultim moment a fost luată la solicitarea aliaților din regiunea Golfului, printre care Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care au cerut o amânare de două-trei zile pentru a permite avansarea negocierilor, după ce Teheranul a trimis o propunere de pace la Washington. Donald Trump a avertizat ferm, de la șantierul de construcție al sălii de bal de la Casa Albă, că armata americană rămâne pregătită să reia operațiunile de amploare într-o clipă dacă regimul iranian nu oferă garanții clare că va renunța definitiv la aspirațiile sale nucleare, subliniind că nu va permite ca lumea să fie aruncată în aer în timpul mandatului său.
În paralel cu eforturile diplomatice de ultim moment, presiunea militară și economică asupra Teheranului este administrată prin intermediul unei blocade navale extrem de stricte, conduse de Statele Unite. Amiralul Brad Cooper, comandantul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), a raportat în fața membrilor Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanților că această blocadă a oprit complet fluxurile comerciale din porturile iraniene, un număr de 88 de nave fiind întoarse din drum până în prezent. Deși această strategie oferă Washingtonului un avantaj major în negocieri, ea a generat frustrări profunde în rândul celorlalți aliați din Grupul celor Șapte (G7). Reuniți într-o conferință la Paris, miniștrii de finanțe din G7 au emis o declarație comună în care au subliniat că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imperativă pentru stabilitatea piețelor energetice și a lanțurilor globale de aprovizionare, criticând implicit faptul că Washingtonul și Israelul au lansat lovituri anterioare fără a măsura impactul economic mondial provocat de închiderea acestei căi navigabile vitale.
Pe fondul acestui armistițiu fragil, Donald Trump a menționat că a primit asigurări personale din partea președintelui chinez Xi Jinping că Beijingul nu va livra armament Iranului, liderul american apreciind promisiunea și adăugând că ambele mari puteri au tot interesul ca rutele petroliere din strâmtoare să fie sigure și deschise, în condițiile în care China își asigură 40% din necesarul de petrol din acea zonă. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, prezent și el la Paris, a apărat politica administrativă, prezentând sancțiunile nu ca pe niște acte de agresiune, ci ca pe niște „instrumente de pace” menite să modifice comportamentul Teheranului și să distrugă rețelele financiare din spatele terorismului global. Din punct de vedere militar, capacitățile de ripostă ale Iranului ar fi fost deja grav afectate de atacurile anterioare ale SUA, Trump susținând că arsenalul de rachete al Teheranului este distrus în proporție de 82% și că facilitățile de producție a dronelor, precum și forțele aeriene și navale iraniene, au fost scoase din uz aproape în totalitate.
Cu toate acestea, instabilitatea din regiune continuă să se manifeste prin atacuri indirecte realizate de grupări proxy. Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat șase drone ostile în ultimele 48 de ore, investigațiile tehnice confirmând că aparatele de zbor care au vizat inclusiv Centrala Nucleara Barakah pe data de 17 mai au fost lansate de pe teritoriul Irakului. Deși o dronă a reușit să lovească un generator electric din afara perimetrului de securitate al centralei, oficialii au precizat că nu s-au înregistrat victime sau daune aduse instalațiilor vitale, însă Abu Dhabi și-a rezervat dreptul legitim de a acționa conform dreptului internațional pentru a-și proteja suveranitatea. În același timp, explozii puternice au fost raportate și pe insula iraniană Qeshm, situată strategic în Strâmtoarea Ormuz, agențiile de presă locale clarificând ulterior că acestea au fost cauzate de acțiunile controlate de neutralizare a unor muniții neexplodate, menținând în alertă maximă toate forțele militare din zonă.