De Redactia 
Partidele politice din România au cheltuit mai mult în septembrie, direcționând, ca și în lunile precedente, cea mai mare parte a subvențiilor primite de la stat către presă și propagandă, potrivit unei analize publicate de Expert Forum (EFOR) pe baza datelor Autorității Electorale Permanente (AEP).
Conform raportului, în perioada ianuarie–octombrie 2025, formațiunile politice au încasat 193,2 milioane lei din subvenții — echivalentul a 83% din bugetul rectificat alocat pentru acest an (232 mil. lei).
Din totalul cheltuielilor realizate în primele nouă luni ale anului (190,4 mil. lei), peste 51% — adică 98,2 milioane lei — au mers către presă și propagandă, confirmând tendința dominantă din ultimii ani.
Celelalte mari categorii de cheltuieli au fost:
- Personal: 20,5 mil. lei (10,8%)
- Investiții în bunuri mobile/imobile: 15,3 mil. lei (8%)
- Activități politice: 10 mil. lei (5,2%)
- Consultanță: 7,8 mil. lei (4,1%)
- Chirii și utilități: 7,8 mil. lei (4,1%)
- Sondaje: 5,1 mil. lei (2,7%)
Distribuția încasărilor din subvenții arată un clasament dominat de partidele mari:
- PSD: 64 mil. lei (33,1%)
- AUR: 37,9 mil. lei (19,6%)
- PNL: 34,9 mil. lei (18,1%)
- USR: 24,8 mil. lei (12,8%)
- SOS România: 16,5 mil. lei (8,5%)
- POT: 13,3 mil. lei (6,9%)
- PMP: 0,9 mil. lei (0,5%)
- Forța Dreptei: 0,85 mil. lei (0,4%)
După un minim în luna august (11,1 mil. lei), partidele au crescut din nou cheltuielile în septembrie, ajungând la 15,7 milioane lei.
Cele mai mari sume au fost direcționate către:
- Presă și propagandă: 5,98 mil. lei
- Investiții: 2,97 mil. lei
- Personal: 2,12 mil. lei
- Consultanță: 1,14 mil. lei
- Sondaje: 0,73 mil. lei
- PSD: 4,1 mil. lei, din care 60% pentru presă și propagandă
- PNL: 3,2 mil. lei, din care aproape 40% pentru investiții
- AUR: 2,5 mil. lei, peste 70% pentru presă și propagandă
- USR: 2,2 mil. lei, preponderent pentru salarii și chirii
- SOS România: 2,3 mil. lei, majoritar pentru investiții (destinația neclară)
- POT: 1,09 mil. lei, în principal pentru consultanță și activități politice
EFOR atrage atenția că alocările publice pentru partide continuă să fie folosite în proporție ridicată pentru promovare media, în timp ce investițiile directe în infrastructura de partid sau activități politice sunt minime.
România are unul dintre cele mai mari niveluri de finanțare publică a partidelor din UE, iar lipsa de transparență în contractele media a fost constant criticată de organizațiile civice.