De Redactia 
Centrala electrică pe gaze de la Brazi, una dintre cele mai importante unități de producție ale României și responsabilă pentru aproape 10% din energia livrată în sistemul național, a fost nevoită să se oprească din cauza lipsei apei tehnologice, o situație fără precedent care tensionează și mai mult echilibrul energetic al țării. Producția națională este puternic afectată, iar România a devenit, marți, importator net de energie, într-un moment în care consumul depășește cu peste 1.300 MW producția internă.
OMV Petrom a confirmat oprirea neplanificată, precizând că situația este generată exclusiv de factori externi, în special debitul extrem de scăzut al apei furnizate de Apele Române. „Continuăm să monitorizăm situația”, a transmis compania, menționând că oprirea a fost notificată în sistemul european REMIT, conform procedurilor.
În acest moment, doar unul dintre cele trei grupuri ale centralei, cu o putere de aproximativ 263 MW, mai funcționează, dar și acesta va fi oprit începând cu data de 3 decembrie, ora 00.00, până pe 4 decembrie, ora 1.00. Efectele sunt vizibile în sistemul energetic: producția internă a scăzut la 6.619 MW, în timp ce consumul a urcat la 7.998 MW, potrivit datelor Transelectrica.
Problemele au pornit de la acumularea Paltinu, unde nivelul apei a fost afectat sever de condițiile meteorologice, turbiditate și avarii, generând imposibilitatea furnizării apei tehnologice la parametrii necesari. Apele Române au anunțat că, deși nivelul lacului a crescut în ultimele zile cu aproximativ 12 metri, calitatea apei – afectată de turbiditatea foarte ridicată – nu permite funcționarea optimă a centralelor și nici tratarea apei potabile în Stația Voila. Mai mult, instituția cere oficial declararea stării de urgență în Prahova, pentru a putea aplica măsuri rapide de sprijin pentru comunitățile afectate.
Centrala de la Brazi, pusă în funcțiune în 2012 în urma unei investiții de 530 milioane de euro, este cel mai mare proiect privat de producție de energie din România. Cu o capacitate instalată de 860 MW, unitatea a devenit în ultimul deceniu una dintre cele mai stabile surse de energie ale țării, ceea ce face ca oprirea sa să fie cu atât mai critică.
Situația se complică pe fondul faptului că România traversează o perioadă de consum ridicat, iar dependența de importuri crește presiunea pe piața energiei. Pe platformele europene, notificările legate de reducerea producției de la Brazi sunt deja vizibile, confirmând amploarea problemei.
Între timp, autoritățile încearcă să identifice soluții de avarie: suplimentarea rezervoarelor pentru apă potabilă, monitorizarea strictă a turbidității și pregătirea pentru reluarea treptată a alimentării cu apă după minimum 72 de ore de la încetarea precipitațiilor. Până atunci, însă, efectele se resimt atât în gospodăriile din Prahova, cât și în sistemul energetic național.
Criza apei tehnologice de la Brazi readuce în discuție vulnerabilitățile infrastructurii energetice și dependența de resurse naturale, într-un context în care schimbările climatice cresc frecvența situațiilor-limită. România intră astfel într-o perioadă de risc energetic major, într-o iarnă care abia începe.