De Redactia 
Numirea lui Crinel Nicu Grosu, ofițer activ al Direcției Generale Anticorupție, în funcția de șef al Corpului de Control al Prim-ministrului, ridică semne serioase de întrebare privind separația dintre structurile militarizate și administrația civilă. Această numire a fost posibilă după ce premierul Ilie Bolojan a modificat ordonanța de urgență care reglementa criteriile pentru ocuparea funcției, eliminând condițiile anterioare care impuneau experiență administrativă și interziceau numirea persoanelor cu statut militarizat în poziții de control guvernamental. Astfel, Grosu rămâne ofițer activ de poliție, dar exercită atribuții civice cu expunere politică și responsabilitate administrativă majoră.
Prezența ofițerilor activi în guvern ridică mai multe riscuri pentru democrație. În primul rând, poate crea o influență disproporționată a structurilor militarizate asupra deciziilor politice și administrative, subminând principiul conducerii civile. De asemenea, există riscul ca deciziile să fie influențate de interese instituționale sau operaționale, nu de considerentele unui stat democratic, ceea ce afectează imparțialitatea și transparența administrației. Separarea clară între puterea civilă și cea militarizată reprezintă un principiu fundamental al democrației, iar atunci când funcții guvernamentale de rang înalt sunt ocupate de ofițeri activi, această linie devine ambiguă.
În contrast, în țări precum Germania, Franța sau Italia, militarii activi nu pot ocupa funcții politice sau administrative de conducere fără a trece mai întâi în rezervă. Această separație strictă protejează principiul conducerii civile și limitează riscul ca deciziile guvernamentale să fie influențate de structuri militarizate. Numirea lui Grosu arată cum România se află într-o situație diferită, unde cadrele militarizate pot fi detașate temporar în guvern, creând un precedent care poate submina normele democratice consolidate în alte state europene.
Numirea lui Grosu reprezintă un precedent periculos. Dacă astfel de practici se generalizează, se poate ajunge la o militarizare subtilă a administrației publice, în care deciziile politice și strategice sunt influențate de oameni din structuri cu ierarhie militară. Deși legală, această numire arată cum modificarea criteriilor de selecție poate submina principiile democratice și necesită o atenție sporită din partea societății civile și a presei pentru a menține controlul civil asupra guvernului.