De Redactia 
Guvernul condus de Ilie Bolojan își asumă marți răspunderea în Parlament pe proiectul legii pensiilor magistraților, într-o ședință tensionată, marcată de proteste și de respingerea tuturor amendamentelor depuse de parlamentari. Este a doua încercare a Executivului de a trece legea, după ce prima variantă a fost respinsă de Curtea Constituțională, iar presiunea timpului este uriașă: România riscă să piardă 800 de milioane de euro dacă nu îndeplinește până vineri jalonul din PNRR privind reforma pensiilor speciale.
Ședința solemnă de Ziua Națională a precedat momentul politic-cheie, însă atmosfera din Parlament a fost departe de festivism. La sosirea premierului, angajații legislativului au organizat un protest spontan pe holuri, huiduindu-l și scandând „Demisia!”. Protestatarii au afișat și mesaje antiguvernamentale, în semn de opoziție față de direcția asumată de Guvern în privința reformei pensiilor de serviciu.
Executivul nu a acceptat nicio modificare a proiectului. Toate cele 42 de amendamente depuse — majoritatea venind de la partidul POT și de la AUR — au fost respinse în bloc, după cum a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
În forma finală, proiectul include o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani, începută la 1 ianuarie 2026. În acest interval, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani, în 2042. De asemenea, vechimea minimă crește la 35 de ani, iar pensia se va calcula la un maximum de 70% din ultima indemnizație netă, cu un cuantum de bază stabilit la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani.
Reforma este contestată de sistemul judiciar. Toate curțile de apel din țară au transmis opoziția lor față de proiect, iar magistrații sunt așteptați să conteste din nou legea la CCR, exact ca în octombrie, când judecătorii constituționali au admis sesizarea depusă împotriva primei forme a legii. Printre nemulțumiri se numără modul de calcul al pensiei: magistrații susțin că procentul ar trebui aplicat la salariul net, nu la brut, iar limita maximă ar trebui să fie 65%, nu 70%.
În ciuda presiunilor, Guvernul accelerează adoptarea legii, argumentând că schimbările sunt esențiale pentru sustenabilitatea bugetară și pentru accesarea fondurilor europene. Premierul Ilie Bolojan a reiterat că proiectul corectează „nedreptăți evidente” și elimină situațiile în care pensionarea se făcea la vârste nejustificat de mici, cu pensii apropiate de ultimul salariu.
Actul normativ se află acum în mâinile Parlamentului, iar angajarea răspunderii — considerată un instrument politic de forță — este menită să garanteze trecerea rapidă a proiectului. Riscul unei noi sesizări la CCR și reacțiile dure ale magistraților mențin însă un climat de tensiune maximă în jurul uneia dintre cele mai sensibile reforme din PNRR.