De Redactia 
Tragedia din cartierul Rahova, unde trei persoane au murit și 15 au fost rănite în urma unei explozii devastatoare produse pe 17 octombrie, a declanșat o undă de teamă în întreaga țară. În zilele care au urmat, numărul apelurilor la 112 pentru sesizarea mirosului de gaz a crescut semnificativ, la fel și solicitările către firmele specializate în revizii de instalații.
„Toată lumea sună”, a spus pentru G4Media Ovidiu Hulea, reprezentant al unei firme din județul Alba. „După explozia de la București, numărul clienților care cer revizii s-a dublat. Mulți au realizat abia acum că nu e o formalitate.”
Reprezentanții ISU București-Ilfov confirmă creșterea numărului de apeluri pentru „miros suspect de gaz”.
„Nu trece zi fără astfel de sesizări. În ultimele patru zile, numărul solicitărilor a crescut considerabil, iar unele cazuri s-au și confirmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU, Daniel Vasile.
Echipajele de intervenție sunt dotate cu aparate pentru detectarea substanțelor periculoase, iar echipa CBRN din Capitală are dispozitive care pot determina inclusiv concentrația compușilor din gaz.
Exemplele de intervenții recente confirmă nivelul de alertă:
- La Târgu Mureș, locatarii unui bloc au fost evacuați după depistarea unei scurgeri minore la un contor.
- În Caracal, 60 de persoane au fost scoase dintr-un bloc după ce s-a simțit miros de gaz, însă verificările nu au confirmat o scurgere.
- În Sectorul 5, un centru comercial a fost evacuat preventiv, la mică distanță de zona tragediei. Mirosul provenea, de fapt, de la un aparat care separa grăsimile uzate din apă.
- În Mioveni, peste 3.600 de consumatori au rămas temporar fără gaze, după verificări preventive ale operatorului de distribuție.
În alte județe, însă, panica nu s-a resimțit la fel. „La Sibiu, nu am avut apeluri privind miros de gaz în ultimele zile”, a declarat sublocotenent Andreea Ștefan, purtătorul de cuvânt al ISU Sibiu.
Psihologul sibian Oana Vasiu spune că reacția colectivă de hiper-vigilență este firească după o tragedie intens mediatizată.
„După un eveniment tragic, în care oameni și-au pierdut viața sau locuința, psihicul celor care au urmărit cazul dezvoltă un mecanism de autoapărare. Emoțiile de teamă se asociază cu detalii ale contextului – cum ar fi mirosul de mercaptan, locuitul la bloc sau ideea de instalație veche – și pot declanșa reacții de panică”, explică Vasiu.
Aceasta subliniază că reacțiile de alertă excesivă tind să se estompeze treptat, pe parcursul a câteva zile sau săptămâni.
„Dacă anxietatea persistă și devine paralizantă, e posibil să vorbim despre o tulburare emoțională ce necesită sprijin psihologic sau psihiatric.”
În paralel cu ancheta care încearcă să stabilească vinovații pentru tragedia din Rahova, autoritățile caută soluții pentru familiile care au rămas fără locuință. Ministrul Dezvoltării a anunțat modificarea legislației pentru a permite finanțarea integrală a reconstrucției blocului distrus.
Noile apartamente vor putea fi atribuite foștilor proprietari cu chirie pe viață, iar moștenitorii minori vor beneficia de aceeași protecție timp de până la 20 de ani.
Companiile de asigurări au deschis 27 de dosare de daună pentru locuințele afectate, iar despăgubirile urmează să fie plătite în curând.
Statisticile arată însă că doar 17% dintre locuințele din România sunt asigurate obligatoriu – un nivel îngrijorător, în ciuda riscurilor tot mai frecvente.