De Redactia 
Sursa foto: AP Photo
Conflictul declanșat prin „Operațiunea Epic Fury” a atins duminică, 15 martie 2026, un prag critic de intensitate, fiind marcat de una dintre cele mai dure retorici de la Washington și de o extindere a operațiunilor aeriene în inima Iranului. Președintele Donald Trump a declarat că forțele americane au „obliterat” majoritatea țintelor militare de pe insula Kharg, punctul vital al exporturilor de energie iraniene, și a amenințat cu noi lovituri „doar pentru amuzament” dacă Teheranul continuă să blocheze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Trump a subliniat că, deși Teheranul pare dornic de un armistițiu, Washingtonul nu este pregătit pentru un acord, căutând termeni care să elimine definitiv capacitatea Iranului de a amenința piețele energetice. În acest context, prețul benzinei la nivel mondial a înregistrat o creștere de 25%, în timp ce secretarul american pentru energie, Chris Wright, a estimat că faza activă a războiului s-ar putea încheia în câteva săptămâni, odată cu securizarea coastelor iraniene.
Pe teren, situația militară și umanitară s-a agravat rapid în a 16-a zi de ostilități, cu noi valuri de bombardamente care au vizat zone rezidențiale din Isfahan, Shiraz și Teheran, provocând numeroase victime civile. Israelul și-a intensificat la rândul său ofensiva în sudul Libanului, vizând centre de comunicații ale Hezbollah și infrastructura Forței Quds, în timp ce sirenele antiaeriene au răsunat în Tel Aviv și Holon din cauza rachetelor lansate ca represalii. În ciuda rapoartelor privind o penurie de interceptoare de rachete balistice, oficialii israelieni au dat asigurări că sunt pregătiți pentru un conflict prelungit. În paralel, tensiunile din Golf s-au extins spre statele vecine, Iranul acuzând Emiratele Arabe Unite că permit forțelor SUA să lanseze atacuri de pe teritoriul lor, avertizând că porturile Jebel Ali și Fujairah sunt acum ținte legitime.
România joacă un rol strategic esențial în această arhitectură militară globală, devenind un centru logistic vital pentru operațiunile aliate. Dislocarea celor trei avioane-cisternă ale SUA pe teritoriul românesc, aprobată recent de CSAT și de Parlamentul de la București, asigură suportul necesar pentru realimentarea în aer a aeronavelor care monitorizează flancul estic și sprijină misiunile din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Această prezență militară „temporară”, planificată pentru o perioadă de până la 90 de ani, subliniază importanța bazelor de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii în asigurarea profunzimii operaționale a NATO. În timp ce opoziția iraniană în exil, prin vocea prințului Reza Pahlavi, caută sprijin internațional prin dialogul cu lideri precum Volodimir Zelenski, comunitatea internațională privește cu îngrijorare spre escaladarea de la Teheran, unde noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, promite să mențină blocada maritimă în ciuda presiunilor militare fără precedent.