De Redactia 
Sursa foto: zf.ro
Sistemul bancar autohton traversează cel mai grav moment de criză reputațională și financiară din ultimele decenii, în urma unei decizii fără precedent emise de autoritatea națională de reglementare a pieței. Consiliul Concurenței a finalizat o investigație de proporții declanșată în urmă cu patru ani și a aplicat o sancțiune record, în valoare totală de trei miliarde șapte sute treizeci de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, unui număr de zece instituții de credit participante la stabilirea indicelui de referință pentru creditele în lei. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii de ultimă oră într-o conferință de presă, explicând că inspectorii au descoperit un ansamblu complex de comportamente anticoncurențiale prin care băncile și-au coordonat acțiunile în cadrul procedurii tehnice de fixing, eliminând independența obligatorie a cotațiilor.
Deși investigația nu a reținut existența unui cartel clasic în cadrul căruia directorii financiari să se fi întâlnit fizic pentru a dicta o valoare fixă a dobânzilor, probele adunate în dosar arată că reprezentanții entităților bancare s-au folosit de un schimb intens de informații confidențiale și strategice privind prețurile pentru a influența evoluția ROBOR. Inspectorii de concurență au constatat că pe parcursul intervalului critic de treizeci de minute alocat procedurii zilnice de stabilire a ratelor, băncile își urmăreau reciproc mișcările și își aliniau artificial metodologiile de calcul. Acest comportament a condus la o viciere vizibilă a pieței monetare interbancare din perioada anilor 2018 – 2022, interval marcat oricum de o volatilitate ridicată și de o creștere accelerată a costurilor de finanțare pentru populație și firme.
Sancțiunile financiare, calculate pe baza unei metodologii speciale ce reflectă o pondere cuprinsă între cinci și șapte procente din veniturile anuale realizate de instituții, au fost diferențiate în funcție de dimensiunea activității fiecărui operator. Cele mai mari penalități au fost aplicate Băncii Transilvania, care trebuie să achite o sumă cumulată de peste 960 de milioane de lei, din care 85 de milioane reprezintă faptele entității OTP Bank, pe care a achiziționat-o recent. Topul amenzilor continuă cu Banca Comercială Română, penalizată cu 577 de milioane de lei, urmată de Raiffeisen Bank cu 442 de milioane, UniCredit Bank cu 431 de milioane, BRD-Groupe Société Générale cu 412 și ING Bank cu 405 milioane de lei. De asemenea, bănci cu capital majoritar de stat, precum CEC Bank și Exim Banca Românească, au primit sancțiuni substanțiale de 332 de milioane, respectiv 96 de milioane de lei, în timp ce Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo au de achitat 45, respectiv 28 de milioane de lei.
Impactul acestei măsuri extreme se va răsfrânge imediat asupra finanțelor publice, amenzile constituind venituri directe la bugetul de stat. Deciziile plenului autorității fiind executorii prin lege, Agenția Națională de Administrare Fiscală va demara procedurile de încasare forțată imediat după finalizarea și comunicarea motivării oficiale a raportului de control, document la care se lucrează intens în această perioadă. Reprezentanții sistemului bancar au la dispoziție o lună de la primirea motivării pentru a efectua plata integrală a sumelor și alte 30 de zile pentru a introduce acțiuni în anulare la Curtea de Apel, deși Bogdan Chirițoiu s-a arătat extrem de încrezător în trăinicia dosarului, amintind că rata de succes a instituției în fața judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție depășește 90 de procente și că toate concluziile au fost validate în prealabil cu specialiștii Comisiei Europene.
O consecință juridică majoră a acestui verdict istoric vizează deschiderea unei căi legale prin care consumatorii români, persoane fizice și companii care dețin credite contractate înainte de luna mai a anului 2019 și legate direct de evoluția ROBOR, pot acționa în instanță entitățile bancare. În baza legislației europene și a directivei privind despăgubirile din dreptul concurenței, clienții care demonstrează că au plătit rate majorate artificial din cauza comportamentului viciat al băncilor pot solicita judecătorilor civili obligarea acestora la returnarea diferențelor de dobândă. Deși o astfel de procedură presupune litigii subsecvente ce pot dura câțiva ani, iar în jurisprudența românească nu există un precedent de acțiuni colective similare pe o scară atât de largă, decizia finală a Consiliului Concurenței reprezintă o probă absolută a culpei, facilitând sarcina probatorie a consumatorilor în fața instanțelor de judecată.