De Redactia 
Sursa foto: Mediafax
Curtea de Apel București a tranșat miercuri, 11 februarie 2026, solicitările de suspendare a mandatelor deținute de judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc în cadrul Curții Constituționale a României. Magistrații secției de contencios au respins cererile formulate de avocata Silvia Uscov, care contestase validitatea decretului de numire semnat de președintele Nicușor Dan pentru Dacian Dragoș și a hotărârii Senatului prin care Mihai Busuioc a ajuns în forul constituțional. Deși ambii judecători rămân în funcție, procesul a scos la iveală o controversă juridică majoră privind modul în care este calculată vechimea necesară pentru ocuparea unei astfel de demnități, care conform legii trebuie să fie de minimum 18 ani.
Miza disputei se concentrează pe interpretarea sintagmei „activitate juridică sau în învăţământul juridic superior”, motiv pentru care Curtea de Apel a decis sesizarea Curții Constituționale pentru o excepție de neconstituționalitate. Instanța solicită clarificări dacă această vechime poate include exclusiv profesiile de judecător, procuror, avocat sau notar, ori dacă poate fi extinsă și către activitatea de cercetare științifică, consultanță juridică în administrația publică și predarea unor discipline de drept în facultăți care nu au profil juridic strict. Această interpretare este crucială pentru Dacian Dragoș, a cărui carieră este legată în mare parte de Universitatea Babeș-Bolyai, unde susține că deține o experiență didactică și de cercetare de peste 20 de ani.
În ciuda presiunii juridice, judecătorul Dacian Dragoș s-a declarat optimist, afirmând că numirea sa îndeplinește toate condițiile constituționale și că CV-ul său a fost interpretat selectiv de către contestatari. La rândul său, președintele Nicușor Dan a apărat numirea, subliniind că nu se pune problema ca instituția să rămână blocată, mai ales în contextul în care CCR trebuie să se pronunțe pe teme sensibile precum reforma pensiilor magistraților. Deși decizia de a nu suspenda decretele este executorie, asigurând continuitatea activității Curții, soluția definitivă va depinde de modul în care CCR își va defini propriile criterii de acces profesional, un verdict care ar putea reconfigura regulile de selecție pentru viitorii judecători constituționali.