De Redactia 
Sursa foto: facebook/statiuneabaileherculane
Stațiunea Băile Herculane revine în atenția publică după ce Curtea de Apel Timișoara a pronunțat condamnări grele în dosarul DIICOT privind devalizarea fostei perle balneare, dispunând totodată confiscarea a 19 hoteluri, băi termale și clădiri istorice. Sentința, care nu este definitivă, marchează un nou capitol într-o anchetă începută încă din 2001 și detaliată pe larg într-un comunicat DIICOT din 2017, când procurorii au arătat modul în care un grup infracțional ar fi preluat și exploatat bunurile SC Hercules SA, societate ce administra zeci de imobile din stațiune.
În decizia publicată pe portalul instanței, omul de afaceri Alexandru Gavrilescu a primit 10 ani și 4 luni de închisoare, cu confiscarea unei sume de peste un milion de euro. Lichidatorii judiciari Mioara Dumitrache și Victorița Oprea au fost condamnați la câte 9 ani de detenție, executorul judecătoresc Gheorghe Brad la 7 ani, lichidatorul judiciar Marius-Cristian Ghiță la 6 ani, iar omul de afaceri Ion Tăbugan la 5 ani. Fostul deputat PSD Iosif Armaș, considerat în anchetă creierul operațiunii, a scăpat de răspunderea penală ca urmare a intervenirii prescripției, însă instanța a dispus confiscarea a 4,8 milioane de euro.
Judecătorii au decis confiscarea către stat a unui pachet impresionant de 19 imobile din centrul stațiunii, între care complexul hotelier Hercules, hotelurile Ferdinand, Diana, Afrodita, Roman și Minerva, cazinoul, băile termale Apollo, Hebe și Neptun, sanatorii și diverse pavilioane medicale. Multe dintre acestea se regăsesc în lista bunurilor pe care DIICOT susținea încă din 2017 că au fost delapidate de la SC Hercules SA prin tranzacții succesive, executări silite controversate și mecanisme financiare complexe.
Conform explicațiilor procurorilor, povestea ar fi început în 2001, când Iosif Armaș, director al societății Argirom Internațional, ar fi împrumutat aproape 10 milioane de kilograme de zahăr din rezerva de stat, cu obligația de a reconstitui stocul în 180 de zile. Zahărul nu ar fi fost returnat, iar banii obținuți din valorificarea lui ar fi fost utilizați pentru cumpărarea majorității obiectivelor turistice din Băile Herculane. Ulterior, bunurile ar fi fost folosite drept garanții în diverse împrumuturi, generând noi pierderi pentru SC Hercules SA. În comunicatul DIICOT din 2017, procurorii descriau un mecanism de creare a unor creanțe fictive, transferuri de sume de ordinul milioanelor de euro către societăți controlate de persoane implicate în dosar, precum și acte administrative care ar fi favorizat continuarea devalizării.
Ancheta de atunci detalia implicarea unor administratori judiciari, lichidatori, avocați și executori judecătorești care ar fi sprijinit, în diferite momente, activitatea grupului, inclusiv prin tranzacții considerate păguboase și prin scoaterea unor imobile de sub sechestrul instituit de anchetatori. Printre acțiunile descrise se numărau sistarea furnizării apei termale – principala sursă de venit a societății – și încheierea unor contracte de închiriere a unei cisterne pentru transportul apei, deși SC Hercules SA deținea toate instalațiile necesare. În același context, una dintre firmele implicate ar fi reușit să preia nouă imobile aflate anterior sub sechestru, în cadrul unor executări silite derulate cu încălcarea dispozițiilor legale, susțineau procurorii.
În dosarul în care acum s-au pronunțat condamnările în primă instanță, Ministerul Afacerilor Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat, s-a constituit parte civilă cu aproximativ 10 milioane de euro, sumă corespunzătoare valorii zahărului nerecuperat. Toate persoanele vizate în acest dosar beneficiază în continuare de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă a instanței.