De Crivineanu Alin Iulian 
Fotografie de ilustrație
Curtea de Conturi pune lupa pe administrația locală din România și găsește o realitate care nu mai poate fi ascunsă sub hârtii și comunicate: comune și orașe mici care abia se mai țin în picioare, o legislație care a îmbătrânit prost și un sistem administrativ care refuză să se adapteze la lumea de azi. Auditul, desfășurat între aprilie și noiembrie 2024 pentru perioada 2021–2023, conturează imaginea unui stat care vorbește despre reformă, dar o amână de fiecare dată când ar trebui să o facă.
Diferențele dintre urban și rural rămân la fel de dureroase ca acum două decenii. În 12% dintre comune nu există nici măcar un cabinet medical, jumătate nu au cabinete stomatologice, iar aproape un sfert nu dispun de farmacii. Pentru mulți români, noțiunea de „serviciu public” e un concept abstract, nu o realitate palpabilă. În localitățile mici, apa curentă, canalizarea și transportul public sunt încă luxuri, nu drepturi.
Cadrul legislativ actual este descris de Curtea de Conturi ca fiind rigid și nefuncțional. Deși mai mult de jumătate dintre orașe nu mai ating pragul minim de 10.000 de locuitori, iar 15% dintre comune au sub 1.500, modificarea statutului lor este aproape imposibilă. România funcționează, așadar, cu o hartă administrativă care nu mai are legătură cu realitatea din teren. O țară desenată pe baza unor criterii de acum treizeci de ani, dar în care populația s-a mutat, a scăzut și s-a schimbat fundamental.
Situația financiară confirmă fragilitatea sistemului. Doar 27% dintre comune și 34% dintre orașele mici au reușit anul trecut să-și acopere peste jumătate din cheltuieli din venituri proprii. Restul trăiesc din transferurile de la bugetul de stat, într-o dependență cronică ce transformă autonomia locală într-o iluzie birocratică. În paralel, cheltuielile de personal cresc, iar diferențele de salarizare între localități similare arată cât de incoerent e sistemul: unele orașe plătesc mai mult, dar oferă mai puțin.
Raportul vorbește despre un cerc vicios între lipsa de resurse, lipsa de viziune și o legislație care nu mai servește realitatea. Derogările bugetare anuale pot ține localitățile pe linia de plutire, dar pe termen lung le condamnă la stagnare. Curtea de Conturi cere o reformă curajoasă, una care să redefinească statutul localităților și să le dea instrumente reale de reorganizare.
Raportul complet, intitulat „Comunele și orașele mici din România, în căutarea unui nou model de organizare”, poate fi consultat pe www.curteadeconturi.ro
Redactia