De Redactia 
Sursa foto: Inquam Photos
România traversează cea mai severă criză politică din istoria sa recentă, țara aflându-se într-un blocaj instituțional total de 57 de zile, accentuat dramatic de intrarea Parlamentului în vacanță. Executivul este condus în acest moment de premierul demis Ilie Bolojan, alături de o echipă de miniștri interimari ale căror mandate legale au expirat de mai bine de 20 de zile, limitând sever capacitatea de decizie a statului. În încercarea de a găsi o ieșire din acest impas prelungit, liderul PNL a lansat public o propunere neșteptată de „armistițiu politic”, venită ca replică la apelul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind formarea unei noi majorități. Bolojan a subliniat că actualul context impune identificarea unor formule urgente de detensionare, însă a condiționat orice înțelegere de stabilirea unui set de garanții ferme, argumentând că principala problemă în calea unui acord o reprezintă pierderea profundă a încrederii în bunele intenții ale social-democraților.
Liderul liberal a remarcat o schimbare evidentă de ton din partea lui Sorin Grindeanu, amintind că, înainte de eșecul desemnării lui Siegfried Mureșan, liderul PSD refuza categoric orice formulă care nu presupunea susținerea totală și necondiționată a partidelor de dreapta pentru propria sa candidatură. În prezent, deși PSD acceptă principiul unor guverne succesive în cadrul unei rotații politice, Grindeanu impune o condiție de neclintit: primul prim-ministru al noului cabinet trebuie să provină obligatoriu din rândurile social-democraților. Pentru a semna un astfel de acord politic extins, care să includă și USR, Ilie Bolojan cere un „acord de reciprocitate” guvernat de clauze stricte și, mai ales, implicarea directă a președintelui României, Nicușor Dan, care poartă responsabilitatea constituțională de a gira stabilitatea țării și de a veghea la punerea în practică a reformelor economice și administrative urgente.
În acest moment, pe masa negocierilor dintre marile blocuri politice, PSD, PNL, USR și UDMR, nu mai există decât două scenarii de lucru fezabile pentru evitarea colapsului: fie instalarea unui guvern minoritar de sacrificiu, fie asumarea unui guvern „de tip armistițiu”. Disputele sterile pe marginea numelui viitorului premier și a algoritmului de împărțire a sferelor de influență au dus deja la prăbușirea succesivă a tentativelor de formare a unor cabinete conduse de Eugen Tomac și Adrian Veștea. De la Palatul Cotroceni, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj ferm și fără echivoc liderilor de partide, subliniind că mingea se află exclusiv în terenul lor și că așteaptă ca blocurile politice principale să își asume un compromis istoric și să se prezinte la consultări cu o majoritate transparentă, matematică, de cel puțin 233 de parlamentari, singura capabilă să pună capăt instabilității.