De Redactia 
Sursa foto: mediafax.ro
Motivarea Curții de Apel București în dosarul care îl vizează pe șeful Statului Major al Apărării (SMA), generalul Gheorghiță Vlad, scoate la iveală detalii uluitoare din culisele unei acțiuni în forță desfășurate de procurorii DNA Militar. Pe data de 2 iunie 2026, procurorii anticorupție l-au pus oficial sub acuzare pe șeful Armatei Române pentru complicitate la uzurparea funcției într-un dosar penal ce vizează încadrări pe nepotisme în cadrul structurilor militare. Anchetatorii ar fi descoperit probe esențiale împotriva sa în timpul perchezițiilor informatice efectuate asupra telefonului lui Mihai Șomordolea, fostul secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), inculpat și el în această cauză. Pentru a securiza probele de pe dispozitivele de comunicații ale generalului Vlad, procurorii au emis în aceeași zi o ordonanță de ridicare silită și o ordonanță de percheziție corporală.
Documentele oficiale înregistrate în instanță arată că momentul punerii în executare a măsurilor a generat un scandal puternic și momente de tensiune maximă. Ajunși la fața locului, polițiștii judiciari delegați de DNA au constatat și au consemnat în procesul-verbal că terminalele mobile nu se aflau direct asupra șefului SMA. Generalul le înmânase anterior unei alte persoane din imediata sa proximitate, dovedită a fi chiar ofițerul care îi asigura protecția. Pentru a intra în posesia telefoanelor, organele de cercetare penală au recurs la percheziționarea corporală silită a ofițerului de protecție, acțiune în urma căreia dispozitivele căutate au fost identificate și ridicate.
Nemulțumit de brutalitatea și natura măsurilor, generalul Gheorghiță Vlad a contestat dur acțiunea pe 3 iunie 2026 la Curtea de Apel București, solicitând restituirea imediată a aparatelor și excluderea completă a tuturor probelor extrase. Prin intermediul avocaților săi, șeful SMA s-a plâns că ordonanțele nu descriau fapta cercetată și nu explicau legătura factuală dintre telefoane și dosar. Acesta a acuzat o deturnare a legii prin extinderea nelegală a percheziției asupra unei terțe persoane (ofițerul său) și a susținut că actul judiciar trebuia condus nemijlocit de un procuror sau de un organ de cercetare special aprobat de Procurorul General al României, nu de polițiști delegați. Generalul a subliniat că măsura i-a afectat grav reputația profesională și a cerut sesizarea Curții Constituționale, argumentând că legislația actuală tratează militarii de rang înalt care gestionează secrete de stat la fel ca pe orice alt suspect, fără a le oferi garanții procedurale speciale împotriva scurgerii de informații clasificate de securitate națională.
Judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel București a respins însă toate argumentele șefului Statului Major al Apărării, declarând cererea de sesizare a CCR ca inadmisibilă și contestația ca nefondată. Instanța a explicat că simpla ridicare a obiectelor implică sigilarea lor, nu și accesarea datelor, procedură care ține strict de percheziția informatică ulterioară și nu necesită condiții speciale incluse în ordonanța inițială. De asemenea, magistratul a statuat că procurorul are dreptul legal de a delega orice act de urmărire penală către polițiști, inclusiv percheziționarea corpului suspectului pentru confiscarea sistemelor informatice pe care le are asupra sa sau în imediata apropiere. Pe lângă pierderea litigiului și obligarea la plata a 600 de lei cheltuieli judiciare, generalul Gheorghiță Vlad, care își menține poziția, respinge acuzațiile și refuză să demisioneze, urmează să treacă printr-o discuție lămuritoare cu președintele Nicușor Dan, care a anunțat deja o analiză asupra situației de la vârful SMAp.