De Redactia 
Sursa foto: gandul.ro
O serie de documente oficiale intrate în posesia presei aruncă în aer culisele noii Legi a Salarizării, un jalon crucial din PNRR, demonstrând cum grilele de calcul au fost modificate substanțial de ministrul interimar și ulterior demis al Muncii, Dragoș Pîslaru. La articularea inițială a proiectului de lege, aparatul fostului ministru Florin Manole stabilise anumiți coeficienți de calcul pentru funcțiile publice într-o anexă specială. Surpriza majoră a apărut în momentul în care actul normativ a fost făcut public de către Dragoș Pîslaru, constatându-se că acești indicatori au fost măriți considerabil în beneficiul demnitarilor. Situația a generat o controversă juridică uriașă, ridicându-se semne de întrebare dacă un cabinet aflat în stare de demitere are competența legală de a schimba anexele unor legi de o asemenea importanță.
Mecanismul de calcul se bazează pe un coeficient fix care se înmulțește cu valoarea salariului minim brut pe țară, aflat în prezent la nivelul de 4.050 de lei și programat să crească la 4.350 de lei începând cu 1 iulie 2026. În această logică financiară, fiecare punct adăugat la coeficient aduce un plus de aproximativ 4.000 de lei la veniturile brute ale demnitarilor. Modificările operate în versiunea Pîslaru au creat discrepanțe majore comparativ cu viziunea inițială a aparatului lui Manole, aducând creșteri salariale substanțiale pentru aleșii locali și conducerea centrală a statului.
În rândul administrației locale, marile municipii și primăriile de sector sunt principalele beneficiare. De pildă, primarul general al Capitalei va primi un salariu mai mare cu aproximativ 2.400 de lei. Pentru viceprimarul Bucureștiului și președinții de consilii județene, coeficientul a fost ridicat de la 5,57 la 6,00, ceea ce se traduce printr-o majorare netă de 1.720 de lei. De asemenea, funcțiile de primar de sector și primar de municipiu reședință de județ au fost propulsate de la coeficientul 5,31 direct la 6,00, generând un plus de 2.760 de lei la salariu, în timp ce viceprimarii din aceste localități înregistrează o creștere de 2.000 de lei prin saltul la coeficientul 5,30.
Executivul și conducerea unor instituții cheie au fost, de asemenea, avantajate de noua formă a anexelor. Coeficientul pentru funcția de prim-ministru a crescut de la 7,00 la 7,50, asigurând o majorare de 2.000 de lei, în timp ce viceprim-ministrul primește un plus de 560 de lei, iar miniștrii plini vor avea salarii mai mari cu 960 de lei datorită modificării coeficientului de la 6,26 la 6,50. Nici mediul academic nu a fost omis; președintele Academiei Române beneficiază de o creștere de 1.640 de lei, iar vicepreședintele instituției primește un plus de 1.520 de lei.
Parlamentul înregistrează unele dintre cele mai spectaculoase salturi financiare în varianta Pîslaru. Șefii Senatului și ai Camerei Deputaților primesc un plus de 2.000 de lei, iar secretarii și chestorii celor două camere obțin o majorare de 2.240 de lei. Liderii grupurilor parlamentare sunt marii câștigători din legislativ, coeficientul lor fiind crescut de la 5,82 la 6,50, ceea ce le aduce un salariu mai mare cu 2.720 de lei. Președinții de comisii permanente primesc un plus de 2.160 de lei, vicepreședinții lor 2.280 de lei, iar secretarii de comisii înregistrează o creștere de 2.440 de lei. Pentru un simplu deputat sau senator, trecerea la coeficientul 6,00 înseamnă un adaos salarial de 2.240 de lei.
Întregul proiect de lege promovat de Guvernul demis Bolojan propune o reașezare completă a sistemului bugetar pe baza unei grile structurate în 12 grade salariale, cu coeficienți cuprinși între 1 și 8. Noua valoare de referință ar urma să fie stabilită la 4.100 de lei pentru anul 2027, dată la care actul normativ ar trebui să intre în vigoare, înlocuind vechea Lege-cadru nr. 153/2017. Dezvăluirea acestor documente vine într-un moment extrem de tensionat, în care asistenții medicali protestează în stradă, iar angajații din ANAF și Trezorerie au declanșat greve spontane, nemulțumiți tocmai de modul în care noua lege le afectează veniturile.