De Redactia 
Sursa foto: mediafax.ro
Guvernul României a lansat în dezbatere publică un amplu proiect de reformă structurală ce vizează modificarea din temelii a sistemului de remunerare din sectorul public, un demers legislativ extrem de așteptat și strâns legat de îndeplinirea unui jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență. Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice ar urma să intre în vigoare în mod integral și fără etape intermediare de aplicare eșalonată începând cu data de 1 ianuarie 2027, moment în care va înlocui definitiv actuala Lege-cadru numărul 153 din 2017. Calendarul asumat de autoritățile de la București este unul extrem de strâns, adoptarea actului normativ fiind condiționată de un termen-limită stabilit pentru 1 iulie 2026, de respectarea căruia depinde direct aprobarea și virarea unei tranșe financiare europene de peste 700 de milioane de euro din PNRR.
Pilonul central al noii arhitecturi salariale îl reprezintă introducerea unei structuri unice și simplificate, compusă din 12 grade salariale, menită să elimine inechitățile istorice și fragmentarea din administrație. Fiecare grad va fi definit printr-un interval clar de coeficienți multiplicați, pornind de la un coeficient minim de 1,00 repartizat primului grad și ajungând până la o valoare maximă de 8,00 pentru gradul 12. Salariile de bază, soldele militare, indemnizațiile de încadrare și cele lunare vor fi calculate matematic prin înmulțirea strictă a coeficientului funcției respective cu o valoare de referință generală, care va fi ajustată anual în funcție de parametrii macroeconomici. Pentru primul an de aplicare practică, respectiv anul 2027, valoarea de referință a fost fixată prin textul legii la suma de 4.100 de lei. Această structură stabilește un raport fix de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public, generând un plafon teoretic maxim de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv pe baza coeficientului superior, fapt ce limitează discrepanțele majore dintre funcțiile de execuție și cele de conducere.
O componentă extrem de sensibilă a reformei o constituie reevaluarea completă a celor 151 de sporuri active în prezent în administrația de stat, o zonă financiară pe care conducerea interimară a Ministerului Muncii a catalogat-o drept un sport național dăunător care denaturează conceptul de salarizare unitară. Noul proiect elimină direct 87 dintre aceste sporuri și introduce o regulă generală strictă prin care suma totală a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor este plafonată la maximum 20% din valoarea salariului de bază, calculat la nivelul fiecărui ordonator principal de credite și pe surse specifice de finanțare. De la acest plafon restrictiv vor fi exceptate doar câteva categorii speciale, cum sunt majorările destinate muncii de noapte, orelor suplimentare sau echipelor care gestionează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, textul propunând totodată introducerea unor premii de performanță trimestriale sau anuale, limitate la 4% din bugetul de personal și aplicabile în 2027 cu prioritate doar în sistemul de învățământ și în cadrul ANAF.
În ciuda restructurării masive și a eliminării sporurilor, oficialii guvernamentali dau asigurări că niciun angajat aflat în activitate nu va pierde bani la trecerea către noul sistem, deși statisticile arată că un număr de aproximativ 528.000 de bugetari ar urma să fie încadrați teoretic pe salarii de bază mai mici decât cele pe care le vor încasa în luna decembrie a anului 2026. Pentru a proteja veniturile nete ale acestor angajați, legea introduce clauza unei „diferențe salariale tranzitorii”, o sumă compensatorie fixă care va acoperi diferențele negative și va fi menținută pe toată durata în care persoana respectivă își păstrează aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții specifice, acest drept nefiind însă transferabil personalului nou angajat după ianuarie 2027. În plus, pentru a asigura o transparență totală a fondurilor publice cheltuite, toate instituțiile statului vor avea obligația legală de a publica semestrial, la datele de 30 aprilie și 31 octombrie, listele complete cu funcțiile și veniturile brute ale angajaților, sub sancțiunea unor amenzi administrative aspre ce pot ajunge până la 30.000 de lei pentru managerii care refuză conformarea.