De Redactia 
Sursa foto: jurnaldevrancea.ro
O vizită de lucru ce se dorea a fi un exercițiu administrativ de rutină în județul Vrancea s-a transformat rapid într-un scandal politic și de presă de proporții, după ce prim-ministrul Ilie Bolojan a cedat total nervos în fața jurnaliștilor. Chestionat cu privire la modul în care cabinetul său a gestionat implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și cum a fost posibil ca România să rateze nu mai puțin de 38 de jaloane și ținte strategice dintr-un total de 50, într-un interval de doar 11 luni de la preluarea mandatului, șeful Executivului s-a arătat profund iritat de întrebările primite. Catalogând abordarea reprezentanților mass-media drept una strict „tendențioasă”, premierul a refuzat să continue dialogul, s-a răstit la cei prezenți în sală și, într-un gest de maximă tensiune, s-a ridicat de la prezidiu și a părăsit brusc conferința de presă, lăsând în urmă o serie de întrebări vitale fără răspuns.
Înainte de a abandona brusc întâlnirea cu jurnaliștii vrânceni, Ilie Bolojan a încercat să minimizeze proporțiile acestui blocaj administrativ masiv, transferând o mare parte din responsabilitate către legislativ și structurile ministeriale de coordonare a reformelor. Acesta a argumentat că nucleul dur al problemelor este localizat pe componenta parlamentară, acolo unde se află blocate nouă proiecte de legi esențiale, în timp ce restul jaloanelor ar urma să fie rezolvate mult mai simplu, prin ordine de ministru și hotărâri de guvern. Premierul a subliniat că fiecare minister în parte a avut deplina libertate și posibilitatea de a gestiona și rezolva aceste ținte în perioada pe care a considerat-o oportună, dând asigurări ferme, extrem de optimiste, că nu vor exista sincope pe termen lung în ceea ce privește angajamentele care depind direct și exclusiv de aparatul de lucru al Guvernului României.
Dincolo de discursul defensiv al șefului Executivului, datele financiare reale indică o situație extrem de critică pentru stabilitatea macroeconomică a țării, Bucureștiul riscând să piardă sume uriașe din cauza acestor întârzieri repetate. Pentru a finaliza cu succes structura PNRR, România mai are de atras o sumă brută de aproximativ 10 miliarde de euro, bani împărțiți sub formă de granturi și împrumuturi prin intermediul cererilor de plată numărul 5 și 6. Totuși, nerealizarea celor 38 de obiective asumate în fața partenerilor europeni deschide calea unor penalizări financiare drastice din partea Bruxelles-ului, specialiștii avertizând că impactul corecțiilor bugetare ar putea depăși pragul de 15 miliarde de euro, o valoare paradoxală, considerabil mai mare decât restul de bani pe care statul român îi mai are de încasat efectiv prin acest program de redresare.
Starea de tensiune de la nivelul Guvernului este alimentată și de degradarea accelerată a contextului economic național și internațional, într-un moment în care Comisia Europeană a redus drastic prognoza de creștere economică a României la un nivel alarmant de doar 0,1%. Ilie Bolojan a încercat recent să justifice această cvasi-stagnare economică punând-o pe seama efectelor devastatoare ale crizelor globale și ale războaielor concomitente din Ucraina și Iran, însă cabinetul său se confruntă și cu blocaje juridice interne majore. Premierul a fost nevoit să recunoască public faptul că Executivul se află în imposibilitatea legală de a mai emite Ordonanțe de Urgență pe anumite paliere, după ce Sorin Grindeanu a sesizat oficial Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea adoptării actului normativ care guverna programul SAFE, adâncind astfel impasul legislativ în care se zbate actuala administrație de la București.