De Redactia 
Sursa foto: gov.ro
Premierul Ilie Bolojan și-a reafirmat sâmbătă, 28 martie 2026, determinarea de a finaliza reforma pensiilor din sectorul de ordine publică și siguranță națională, pe care o consideră o componentă critică a pachetului de modernizare a administrației. Într-o intervenție recentă, șeful Executivului a avertizat că România se îndreaptă către un „dezechilibru total” din cauza declinului demografic, subliniind că generațiile numeroase de peste 50 de ani (așa-numiții decreței) vor fi înlocuite de generații de tineri de două-trei ori mai mici numeric. În acest context, Bolojan a anunțat că în maximum două săptămâni va prezenta proiectul de lege care va crește eșalonat vârsta de pensionare pentru militari și polițiști, măsura fiind prezentată drept o „obligație de sustenabilitate economică”.
Reforma nu va fi însă una uniformă, premierul propunând o abordare în două etape care să țină cont de specificul activității. Concret, personalul care ocupă funcții de execuție solicitante, precum cele din batalioanele de intervenție, va beneficia în continuare de formule de echivalare care să permită o retragere mai rapidă din activitate. În schimb, angajații din zonele de pază sau administrativ vor fi încurajați sau obligați să rămână în sistem până la vârste apropiate de pragul standard de 65 de ani. „Una este să fii la jandarmerie la pază și poți sta liniștit până la 65 de ani, și alta este să fii într-un batalion de restabilire a ordinii unde ai nevoie de o anumită forță fizică”, a explicat Bolojan, insistând pe utilizarea experienței celor în vârstă în roluri de coordonare.
În ciuda faptului că măsura este primită cu reticență de angajații din structurile de forță, premierul a făcut un apel la rezonabilitate, argumentând că nicio guvernare viitoare nu va putea ignora realitatea economică cruntă. Bolojan a subliniat că actualul sistem, care permitea pensionări la 47-52 de ani, a devenit imposibil de finanțat și profund inechitabil față de cetățenii care lucrează până la 65 de ani. Deși recunoaște că prelungirea activității cu câțiva ani poate genera nemulțumiri personale, șeful Guvernului susține că „normalizarea situației” este singura cale prin care statul poate garanta plata pensiilor pe termen lung, evitând un colaps sistemic generat de raportul nefavorabil dintre contributori și beneficiari.