De Redactia 
Sursa foto: ziarulprofit.ro
Finalul de an 2025 aduce o controversă academică de proporții la cel mai înalt nivel al statului, vizându-l direct pe președintele României, Nicușor Dan. Profesorul universitar Horea Mihai Bădău a lansat acuzații grave, susținând că șeful statului nu deține o diplomă de licență și că acesta ar fi accesat studiile de master în Franța prin eludarea normelor legale din anii ’90. Conform lui Horea Bădău, Nicușor Dan ar fi părăsit Facultatea de Matematică a Universității din București după doar trei ani, într-o perioadă în care legislația românească impunea patru ani de studiu pentru obținerea licenței, „sărind” astfel peste etapele obligatorii pentru a se înscrie direct în anul V la o universitate franceză.
Acuzațiile depășesc sfera parcursului academic, sugerând o formă de „impostură intelectuală” care ar fi stat la baza întregii sale cariere. Bădău susține că diplomele obținute în Franța ar fi fost validate în România prin mecanisme administrative netransparente, permițându-i lui Nicușor Dan să ocupe poziții de cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române (IMAR). Mai mult, imaginea de „olimpic la Sorbona” este pusă sub semnul întrebării, investigațiile recente sugerând că studiile sale au fost efectuate la Universitatea Paris 13 și École Normale Supérieure de Cachan, instituții care, deși valoroase, nu beneficiază de același prestigiu istoric precum entitățile cu care președintele a fost asociat în percepția publică.
În apărarea președintelui a intervenit profesorul Adrian Papahagi, care explică situația printr-o practică pedagogică specifică epocii. Potrivit acestuia, studenții români de elită admiși la École Normale Supérieure beneficiau de o echivalare automată a celor trei ani de studiu din țară cu diploma de Licence franceză. Deși sistemul nu elibera o diplomă fizică de licență în România, admiterea directă în anul IV (Maîtrise) și obținerea diplomelor ulterioare certificau implicit recunoașterea parcursului academic anterior. Această practică era una comună pentru „vârfurile” generației de matematicieni care au studiat în străinătate imediat după Revoluție.
Scandalul diplomelor președintelui Nicușor Dan adaugă un nou strat de tensiune peste peisajul politic deja inflamat de gafele comunicatorilor PNL și de rezistența sistemului administrativ la reformele lui Ilie Bolojan. Dacă pentru critici absența unei diplome de licență românești este dovada unei ascensiuni frauduloase, pentru susținători este doar un detaliu birocratic irelevant în fața unui geniu matematic recunoscut internațional. Totuși, într-o lume a „geometriei variabile” și a „plurilateralismului”, unde integritatea liderilor este sub lupă, astfel de semne de întrebare asupra studiilor fundamentale riscă să erodeze încrederea publică, amintind de vulnerabilitățile altor foști lideri politici care și-au menținut posturile blocate în sistemul de stat ani la rând.