De Redactia 
Liderii Uniunii Europene au început joi, la Bruxelles, o rundă de negocieri descrisă drept „intensă” pe tema folosirii activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei în perioada 2026–2027, însă discuțiile sunt blocate, cel puțin temporar, de poziția Belgiei. În paralel, în capitala europeană au avut loc incidente între forțele de ordine și fermieri care protestează față de politicile comerciale ale UE.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că negocierile sunt dificile, miza fiind extrem de ridicată: aproximativ 210 miliarde de euro aparținând băncii centrale a Rusiei sunt înghețate în statele UE, o parte esențială a acestora fiind depozitată în Belgia, prin intermediul Euroclear. Planul discutat vizează folosirea acestor fonduri, direct sau ca garanție, pentru un împrumut masiv destinat sprijinirii Ucrainei, într-un moment în care Kievul riscă să rămână fără resurse financiare începând din a doua jumătate a anului 2026.
Blocajul actual vine din partea Belgiei. Premierul Bart De Wever a transmis înaintea summitului că nu a văzut încă un cadru juridic suficient de solid care să-i schimbe poziția. Autoritățile de la Bruxelles invocă riscuri legale majore, inclusiv posibile litigii internaționale care ar putea viza Euroclear, dar și riscul unor represalii economice sau politice din partea Moscovei. Întrucât decizia necesită unanimitate, poziția Belgiei funcționează, de facto, ca un veto.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că mai multe state membre sunt dispuse să avanseze doar dacă Belgia își dă acordul, pentru a evita crearea unui precedent periculos și o distribuție inegală a riscurilor între țările UE.
În pofida blocajului, mesajul de la vârful Uniunii este că summitul nu se poate încheia fără un rezultat concret pentru Ucraina. Von der Leyen și președintele Consiliul European, António Costa, au subliniat că sprijinul financiar pentru Kiev trebuie asigurat pentru următorii doi ani, fie prin mecanismul activelor rusești înghețate, fie printr-o soluție alternativă. Așa-numitul „Plan B”, discutat în culise, ar presupune împrumuturi comune ale UE, variantă care divizează statele membre și riscă să se lovească de noi veto-uri politice.
Pe fondul acestor negocieri tensionate, la Bruxelles au avut loc și incidente în fața instituțiilor europene, unde fermieri din mai multe state au protestat împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur. Manifestanții acuză Uniunea că se concentrează excesiv pe sprijinirea Ucrainei, în timp ce agricultura europeană este neglijată. Forțele de ordine au intervenit în mai multe zone pentru a dispersa protestatarii.
Dosarul Mercosur planează și el asupra reuniunii, deși nu este un punct central pe agendă. Franța și Italia cer amânarea pașilor finali, invocând protecția fermierilor și standardele de producție, în timp ce Comisia Europeană consideră acordul strategic și încearcă să obțină undă verde politică în perioada următoare.
În orele următoare, negocierile vor arăta dacă liderii UE pot depăși rezervele Belgiei și pot construi un mecanism juridic suficient de solid pentru a folosi activele rusești înghețate fără a fractura unitatea politică a Uniunii.