De la periferie la pivot strategic: România și noua hartă a resurselor critice

Sursa foto: nuclearelectrica.ro

România își consolidează poziția strategică în industriile critice ale viitorului, devenind simultan un centru regional pentru procesarea pământurilor rare și un exportator de materii prime nucleare pe piața internațională. Platforma industrială de la Feldioara, operată de Nuclearelectrica, se află în centrul acestei repoziționări cu miză economică și geopolitică majoră.

Nuclearelectrica și compania americană Critical Metals Corp. (CRML), listată la New York, au semnat recent o fișă de termeni pentru înființarea unui joint venture care va construi și opera la Feldioara o fabrică de procesare a pământurilor rare. Noua unitate va transforma concentratul extras din mina Tanbreez din Groenlanda, unul dintre cele mai mari zăcăminte din lume, în metale și materiale avansate destinate industriei aerospațiale, militare și energetice din Uniunea Europeană.

Proiectul are o semnificație strategică deosebită, în contextul în care China controlează peste 80% din capacitatea globală de procesare a pământurilor rare. Prin acest parteneriat, România devine parte esențială a efortului occidental de reducere a dependenței de lanțurile de aprovizionare asiatice și de securizare a materialelor critice pentru apărare și tehnologii de vârf.

„Nu construim doar o fabrică, ci oferim Europei o alternativă sigură și independentă într-un domeniu devenit câmp de luptă geopolitic”, a declarat CEO-ul Critical Metals, Tony Sage. La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a subliniat că România se poziționează „în centrul unui lanț de aprovizionare occidental integrat, de la mină până la procesare”.

În paralel cu această investiție americană, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara marchează o premieră istorică pentru industria nucleară românească: livrarea de combustibil nuclear sub formă de dioxid de uraniu (UO₂) către Argentina.

Filiala Nuclearelectrica a câștigat o competiție internațională și va procesa octoxid de uraniu (U₃O₈) pentru a produce dioxid de uraniu necesar centralelor nucleare argentiniene, pentru o perioadă de un an. Este prima dată când România exportă materie primă nucleară către un alt stat care operează reactoare de tip PHWR.

„Este o mândrie și o performanță pentru Nuclearelectrica și pentru dezvoltarea ciclului de combustibil nuclear românesc. Acest contract confirmă calitatea și credibilitatea internațională a producției de la Feldioara”, a declarat Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica.

Directorul general al FPCU Feldioara, dr. ing. Agafiel Gelu Mărăcineanu, a subliniat că exportul către Argentina marchează trecerea ciclului de combustibil nuclear românesc la o nouă etapă: „cea internațională”, cu beneficii economice și strategice pe termen lung.

Nuclearelectrica a preluat activele de procesare de la Feldioara la finalul anului 2022, a operaționalizat fabrica în 2023 și continuă modernizarea acesteia. Inițial, obiectivul a fost asigurarea independenței României în ciclul combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă. Astăzi, Feldioara devine o platformă industrială cu dublă vocație: securitate energetică internă și relevanță strategică internațională.

Prin combinarea exportului de combustibil nuclear cu viitoarea producție de materiale din pământuri rare pentru industria de apărare și aerospațială, România se dorește a fi ca un actor regional important într-un moment în care resursele critice au devenit instrumente de putere geopolitică.