Cine vrea să dărâme barajele României? Anatomia unei revoluții ecologice tăcute.

Sursa foto: openrivers.eu

În ultimii ani, România a intrat încet, dar sigur, pe harta europeană a țărilor care încep să elibereze râurile de bariere, nu doar să construiască baraje. Mișcarea nu pornește din interiorul statului, ci mai ales din zona filantropiei private internaționale (Arcadia Fund) și a ONG-urilor de mediu, care împing ideea de dam removal – demolarea barajelor mici, vechi sau inutile – ca metodă de restaurare a ecosistemelor. wwf.ro+1

România se află într-un punct interesant: pe de o parte, are nevoie de energie, apă și protecție la inundații; pe de altă parte, are râuri extrem de valoroase biologic, specii unice (aspretele) și o legislație europeană care împinge spre restaurare ecologică și conectivitate fluvială.

Arcadia Fund este o fundație caritabilă de familie, cu sediul la Londra, fondată de Lisbet Rausing (moștenitoare a averii Tetra Pak) și istoricul Peter Baldwin. Fundația finanțează la nivel global trei mari direcții:

• conservarea naturii,
• protejarea patrimoniului cultural,
• promovarea accesului deschis la cunoaștere. Arcadia+1

Potrivit datelor recente, Arcadia a acordat până acum peste 1 miliard de dolari în granturi, fiind una dintre cele mai mari filantropii de familie din lume pe zona natură + cultură. Grokipedia+1

În 2021, Arcadia a lansat, cu un grant de 42,5 milioane € pe șase ani, European Open Rivers Programme (pe scurt, Open Rivers), un fond dedicat exclusiv demontării barajelor mici și restaurării cursurilor de apă în Europa. Dam Removal Europe+2The Endangered Landscapes Programme+2

Programul:

• oferă granturi pentru studii, cartare de bariere, proiectare tehnică, dar și pentru demolarea efectivă a barajelor mici; Open Rivers
• este administrat de o fundație separată în Olanda, dar finanțarea de bază vine de la Arcadia;
• lucrează cu ONG-uri, autorități locale și institute de cercetare.

România este una dintre țările vizate: avem deja proiecte pe Mureș, în Carpații de Sud-Vest și în legătură cu salvarea aspretelui pe Vâlsan.

Un proiect Open Rivers, „Restoring connectivity to Romania’s Mureș watershed by building capacity for dam removal”, are ca scop:

• cartarea și evaluarea barierelor (baraje, praguri, stăvilare) din bazinul Mureșului;
• identificarea barierelor degradate sau inutile;
• construirea unei „capacități” locale (autorități + ONG) pentru viitoare demolări. Open Rivers+1

În textul programului sunt menționate specii de interes – țiparul european, lostrița, nisetrul, nurca europeană – care depind de conectivitatea râurilor. Ideea e simplă: dacă nu mai poți construi baraje mari peste tot, măcar începi să dai jos barierele mici și inutile.

ONG-ul Rewilding Romania are un proiect finanțat inițial cu 74.700 € și apoi cu încă 106.473 € de Open Rivers, pentru restaurarea conectivității pe râurile din Carpații de Sud, în special în bazinul Belareca (râul Râmna). The Romania Journal+2The Romania Journal+2

• În faza 1 (încheiată 2024) au fost identificate și cartate 82 de bariere artificiale în cinci bazine hidrografice;
• faza 2 (2025–2026) vizează studii de fezabilitate și obținerea avizelor pentru îndepărtarea a 7 stavile (weirs) vechi, considerate „obsolete” pe Râmna;
• faza 3, planificată, ar urma să fie demolarea efectivă – dar încă nu a început. ECSR+2Romania Insider+2

Deocamdată, vorbim de proiecte de pregătire – nu de baraje deja demolate.

Un alt proiect Open Rivers, „Creating dam removal opportunities in the Danube Gorges, Romania”, se concentrează pe sud-vestul Carpaților, una dintre cele mai sălbatice zone din țară. Aici au fost inventariate:

• 439 de bariere (până la 8 m înălțime),
• din care 387 sub 2 m și 74 degradate,
• cu proprietari amestecați: Apele Române, primării, privați sau proprietate neclară. Open Rivers+1

Scopul nu este demolarea imediată, ci identificarea și prioritizarea barierelor care pot fi înlăturate în viitor.

Dacă lăsăm la o parte proiectele aflate „în pregătire”, avem un singur caz bine documentat de demolări efective:

Un proiect prezentat de organizația Giving Back To Nature, în parteneriat cu WWF România și autorități locale, menționează explicit:

• demolarea a două baraje nefuncționale în Cheile Carașului (sud-vestul Carpaților);
• aceste baraje vechi deveniseră obstacole pentru pești și pentru curgerea naturală a râului Caraș;
• prin îndepărtarea lor, se estimează restaurarea a aproximativ 138 km de habitat de râu. givingbacktonature.org+1

WWF explică faptul că România „intră pe harta țărilor care eliberează râurile de obstacole” și se alătură mișcării internaționale de dam removal – dar deocamdată la scară foarte mică, cu baraje mici, nu cu infrastructuri mari și strategice. wwf.ro+1

Aspretele (Romanichthys valsanicola) este considerat:

• unul dintre cei mai rari pești de apă dulce din lume,
• cel mai rar pește din Europa,
• o „fosilă vie”, cu origine de peste 60 de milioane de ani. Mongabay+1

Arealul său istoric includea râuri din bazinul Argeșului, dar astăzi supraviețuiește doar pe o porțiune din râul Vâlsan, în munții Făgăraș. Mongabay+1

În anii ’60–’70, construirea marilor amenajări hidrotehnice din bazinul Argeșului (Vidraru, derivări de apă, baraje și microhidrocentrale pe afluenți) a dus la:

• reducerea severă a debitului pe Vâlsan,
• fragmentarea cursului prin praguri, captări și mici baraje,
• degradarea substratului (colmatare, betoane, tuburi). Mongabay+1

Rezultatul: aspretele a fost considerat la un moment dat dispărut din natură; apoi, prin prospecțiuni științifice, s-a descoperit că mai supraviețuiește, dar cu efective extrem de mici.

Astăzi, salvarea aspretelui este obiectul unui proiect comun Alex Găvan Foundation + Fauna & Flora International, susținut de mai mulți finanțatori internaționali (inclusiv programe legate de Open Rivers). Fauna & Flora+1

Acest proiect își propune:

• monitorizarea populației (electropescuit științific, studii de habitat);
• implementarea Planului Național de Acțiune pentru Asprete, adoptat de Ministerul Mediului; Asprete Lives+1
• construirea unui Sanctuar al aspretelui pentru cercetare, reproducere ex-situ și educație; Asprete Lives
• reconstrucția ecologică a râurilor Vâlsan, Argeș și Râul Doamnei, inclusiv prin ajustarea sau înlăturarea unor bariere artificiale. Asprete Lives+1

Studiile recente au identificat 153 de indivizi de asprete într-un sector de 16 km – un „record” față de estimările anterioare, dar specia rămâne critic amenințată, mai ales din cauza lipsei de puiet tânăr observat. Fauna & Flora+1

Documente tehnice prezentate în rețeaua Dam Removal Europe și WWF arată un studiu de caz pentru Vâlsan, cu trei opțiuni:

• intervenții minime,
• intervenții medii (îndepărtarea părții emerse a 4 bariere),
• intervenții maxime (demontare completă + reconfigurarea albiei). Dam Removal Europe+1

Deși intenția de înlăturare a patru „small dams/weirs” este menționată în materialele Fauna & Flora și Asprete Lives, nu există încă dovezi publice că aceste bariere au fost demolate efectiv – proiectul se află în faze de planificare, avizare și fundraising, nu de execuție. Fauna & Flora+2Asprete Lives+2

Cazul barajului Surduc, din amenajarea hidroenergetică Surduc–Siriu (râul Bâsca Mare), ilustrează tensiunea dintre stat, ONG-uri și ideea de dam removal.

În iunie 2025, ONG-ul Declic anunță că a obținut la Tribunalul Cluj o hotărâre prin care instanța ar fi „dispuse demolarea lucrărilor” realizate la barajul Surduc, considerându-le ilegale. Declic :: societatea civilă în acțiune+1

Declic a cerut:

• anularea autorizațiilor,
• demolarea barajului și a lucrărilor asociate,
  argumentând că proiectul ar reduce drastic debitul râului Bâsca Mare, un râu montan cu valoare ecologică mare.

Imediat după, Hidroelectrica și Ministerul Energiei au emis comunicate spunând că:

• cererea Declic de demolare a hidrocentralei a fost respinsă pe fond;
• hotărârea Tribunalului Cluj ar fi vizat doar o autorizație de construire expirată, nu demolarea investiției;
• proiectul Surduc–Siriu „nu va fi demolat” și va merge înainte. Hidroelectrica+2Digi24+2

Concluzie: în acest moment, nu există nicio demolare efectivă a barajului Surduc. Avem:

• un litigiu complex,
• interpretări diferite ale aceleiași hotărâri,
• un conflict deschis între ONG-uri și stat. Europa Liberă România+1

Cazul Surduc arată clar că, atunci când intrăm în zona barajelor mari, strategice, discuția despre „dam removal” devine explozivă politic și juridic – complet diferită de demolarea a două baraje mici în Cheile Carașului.

Punând cap la cap toate informațiile:

• Baraje/obstacole demolate efectiv, documentat clar:
  • cele două baraje mici, nefuncționale din Cheile Carașului, demolare realizată în colaborare WWF – autorități, cu scop de restaurare ecologică. givingbacktonature.org+1
• Proiecte în curs, fără demolare încă:
  • Mureș – cartare bariere și creșterea capacității pentru viitor dam removal; Open Rivers
  • Belareca/Râmna, Carpații de Sud – 7 weirs obsolete pregătite pentru viitoare demolări; The Romania Journal+1
  • Vâlsan / aspretele – planuri și opțiuni tehnice pentru îndepărtarea a 4 bariere, dar fără implementare încă; Fauna & Flora+2Asprete Lives+2
• Cazuri disputate și neclare:
  • Surduc (Bâsca Mare) – hotărâre controversată, interpretată diferit de ONG și stat; barajul nu a fost demolat. Europa Liberă România+3Declic :: societatea civilă în acțiune+3Hidroelectrica+3

Peisajul românesc al „dam removal-ului” e dominat de:

• Arcadia Fund, prin Open Rivers – bani privați mari pentru cartare, studii și viitoare demolări; Arcadia+2Dam Removal Europe+2
• WWF România, Rewilding Romania, Alex Găvan Foundation, rețele ca Dam Removal Europe, Fauna & Flora International; Rewilding Europe+3wwf.ro+3rewilding-romania.com+3
• colaborări cu autorități (Apele Române, ministere) acolo unde există deschidere.

Statul român, deocamdată, nu are un program național asumat de demolare a barajelor, ci răspunde mai degrabă punctual – fie prin colaborare (Cheile Carașului), fie defensiv (cazul Surduc).

În următorii ani, câteva tendințe sunt de urmărit:

1. Open Rivers & Arcadia – au bani și mandat până cel puțin în 2027; dacă proiectele din România ajung în faza 3 (demolare), vom vedea primele serii de stavile scoase efectiv din albie. Dam Removal Europe+2The Endangered Landscapes Programme+2
2. Rewilding în Carpați – Rewilding Romania și partenerii lor (inclusiv finanțatori internaționali) văd Carpații ca un laborator de restaurare: păduri, faună mare, râuri libere. Asta înseamnă presiune mai mare pentru eliminarea barierelor mici în zone-cheie. rewilding-romania.com+2The Romania Journal+2
3. Salvarea aspretelui – dincolo de simbolism, dacă proiectul de pe Vâlsan reușește (inclusiv partea de demolare de bariere și reconstrucție ecologică), el poate deveni un precedent puternic: un caz în care demolarea unor lucrări hidrotehnice este justificată clar de o specie critic amenințată, unicat la nivel mondial. Fauna & Flora+2Asprete Lives+2
4. Conflictul Surduc și altele similare – arată că la barajele mari discuția este politică, economică și emoțională. Probabil, în România, dam removal va rămâne limitat la baraje mici, vechi, ilegale sau absolut nefuncționale – cel puțin pe termen scurt. Europa Liberă România+2