De Redactia 
De ce au fost comasate alegerile locale și cele europarlamentare de anul trecut? De ce au fost anulate alegerile prezidențiale? De ce nu avem guvern, deși avem președinte?
Toate întrebările de acest gen ar putea avea un răspuns foarte simplu: suntem în plin război politic hibrid. Carl von Clausewitz definea războiul ca fiind „o continuare a politicii prin alte mijloace”. Dacă excludem toate celelalte componente ale războiului și păstrăm numai componenta politică, putem argumenta că războiul politic hibrid este o formă de rafinare a războiului clasic prin excluderea implicării militare și a violenței.
Războiul clasic presupune costuri foarte mari ale operațiilor militare, pierderi de vieți omenești și materiale, dificultăți generate de respectarea tratatelor internaționale, întâmpinarea opoziției populației față de război, creșterea nevoileor de resurse, impedimente care pot fi înlăturate foarte ușor prin excluderea războiului fierbinte.
În războiul politic hibrid combatanții pot fi neconvenționali, ascunși vederii populației și pot fi reprezentați de o gamă largă de participanți la acțiuni, de la instituții naționale sau internaționale, organizații, asociații, corporații, firme, dar și persoane fizice care pot conduce, influența sau executa ostilitățile.
Războiul politic hibrid este o stare conflictuală între două entităţi mari de oameni care folosesc mijloacele neconvenționale pentru a-şi impune voinţa politică în scopul obţinerii unor avantaje de natură materială sau de altă natură. Războiul nu se duce de dragul confruntării, ci pentru ca una dintre entitățile implicate să obțină un câştig. Miza războiului politic hibrid este supremația politică, cea care oferă acces la toate componentele clasice ale războaielor convenționale.
De când carta ONU interzice războiul ca formă de rezolvare a conflictelor, ci doar ca formă de apărare împotriva unei agresiunii armate, nicio naţiune nu a mai uzitat de această formă de anunţare a războiului. Războiul politic hibrid are avantajul că poate fi declanșat oricând, fără nicio formă de anunțare și fără obligativitatea de a se supune vreunei reguli.
Războiul politic hibrid presupune atacuri concentrate împotriva instituțiilor care asigură funcționarea din punct de vedere constituțional a statului: Parlamentul, Președintele și Guvernul. Preluarea controlului asupra celor trei instituții fundamentale se poate face prin intermediul Curții Constituționale și Avocatului Poporului. Unul dintre obiectivele războiului politic hibrid este subordonarea autorității judecătorești, a instanțelor, a Ministerului Public și a Consiliului Superior al Magistraturii. Un alt obiectiv este anihilarea administrației publice centrale prin izolarea din punct de vedere decizional și executiv a structurilor din Sistemul Național de Apărare.
Esența războiului politic hibrid constă nu numai în înfrângerea voinţei politice a adversarilor, ci și în controlul acesteia. Dar cum se poate face acest lucru? Problema se rezolvă relativ simplu. Se finanţează şi se sprijină informaţional și financiar un grup de politicieni care acaparează puterea politică printr-o lovitură de stat. Astfel, de regulă se caută persoane corupte sau coruptibile care prin şantaj şi mituire vor îndeplini interesele agresorului. Se poate merge până la crearea unor formaţiuni politice favorabile, care la momentul oportun vor servi intereselor puterii agresoare.
Corupţia, de regulă, este în strânsă legătură cu clasa politică. Corupţia vulnerabilizează statul şi permite adversarului să intervină în problemele economice şi politice pentru cumpărarea şi controlul economiei acestuia. Este uşa de acces a adversarului în interiorul sistemului de comandă şi control la nivel politic.
Scopul într-un război politic de tip hibrid nu este doar de a infiltra, prin corupţie, persoane favorabile capabile să execute ordine în funcție de evoluţia situaţiei, ci generarea unor probleme grave de guvernare care să pună statul în imposibilitatea de a acţiona eficient în situații de criză. De aceea, se va urmări generalizarea corupţiei atât la nivelul instituţiilor statului, cât şi în alte domenii conexe.
Populaţia este cel mai important obiectiv al războiului politic hibrid. Aceasta nu mai trebuie să fie cucerită şi administrată, ci trebuie să fie favorabilă adversarului. În acest sens, prin mijloace şi cu tehnici specifice de manipulare şi control al maselor, populaţia va fi supusă unui intens şi subtil proces de influenţare prin care se va urmări: promovarea unor noi valori contrare identităţii şi tradiţiilor naţionale, promovarea unei noi culturi fără a fi percepută ca o agresiune, noi interpretări ale perceptelor religioase ,care să intre în contradicţie cu cele alemajorităţii şi care să ducă la divizarea populaţiei, în aşa fel încât aceasta să poată fi manipulată din ambele direcţii, privarea controlată de unele trebuinţe materiale şi spirituale.
În contextul actual unul dintre cele mai valoroase produse este inteligența artificială, care are avantajul de a avea valoare de întrebuințare foarte mare, nevoie relativ scăzută de resurse și infrastructură, aplicabilitate în toate domeniile vieții sociale și putere uriașă de penetrare la nivelul mentalului individual.
În concluzie, putem constata că suntem în plină desfășurare a unui război politic hibrid, în care se urmărește câștigarea supremației politice cu responsabilități minime ale beligeranţilor şi fără recurgerea la acțiuni militare, un război cu implicații care depășesc terioriul național. Derularea ulterioară a evenimentelor este foarte greu de intuit, deoarece suntem martori ai unor premiere care apar pe bandă rulantă și care au scopul de a ne scoate din rutina actuală și de a ne introduce într-o nouă lume.