Analiză: Roller-coaster-ul de la pompă – anatomia scumpirilor la carburanți în ultimii șase ani și șocurile economice globale

Sursa foto: promotor.ro

În ultimii șase ani, evoluția prețurilor la carburanți la nivel mondial și în România a fost marcată de o volatilitate fără precedent în istoria recentă, trecerea de la prăbușirea istorică a cererii din 2020 la vârfurile record generate de conflicte geopolitice transformând alimentarea la pompă într-un indicator critic al stabilității economice. Intervalul dintre 2020 și 2026 reprezintă un studiu de caz privind vulnerabilitatea pieței energetice la șocuri externe, anul 2020 începând cu o scădere dramatică a cotațiilor țițeiului Brent pe fondul carantinelor globale, reflectată în România prin prețuri temporare ale benzinei și motorinei spre pragul de 5 lei pe litru.

Totuși, redresarea rapidă a activității economice din 2021, cuplată cu o creștere mai lentă a producției controlate de cartelul OPEC+, a reaprins tendința de scumpire, momentul de cotitură majoră producându-se în februarie 2022, atunci când invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile internaționale impuse Moscovei au destabilizat piața țițeiului și a produselor rafinate. Cotația barilului a depășit rapid 120 de dolari, provocând un val masiv de scumpiri la nivel global, astfel că în România motorina a trecut pentru prima dată de pragul simbolic de 9 lei pe litru în vara anului 2022, ulterior perimetrul instabilității extinzându-se prin tensiunile din Orientul Mijlociu, blocajele de pe rutele maritime strategice precum Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz și deciziile repetate ale OPEC+ de a tăia cotele de extracție.

La acești factori internaționali s-au adăugat presiuni interne majore pe piața românească, ajustările succesive ale accizelor la combustibili, majorările pentru indexarea cu rata inflației și evoluția cursului de schimb leu/dolar menținând prețurile la cote înalte, astfel încât benzina a trecut peste 8-9 lei pe litru, iar motorina a depășit pragul de 10 lei pe litru în perioadele de maximă presiune. Impactul acestor fluctuații masive s-a resimțit în cascadă la nivelul tuturor sectoarelor economice, deoarece motorina reprezintă combustibilul de bază al transportului marfar, al agriculturii și al distribuției de bunuri, orice majorare a prețului la pompă transpunându-se direct în creșterea costurilor de logistică și generând un efect de antrenare asupra inflației generale la alimente și servicii.

Pentru populație, scăderea puterii de cumpărare a accentuat starea de vulnerabilitate socială, în timp ce la nivel politic costul carburanților a devenit o temă extrem de sensibilă, capabilă să destabilizeze guverne și să alimenteze discursul populist, forțând în România intervenții guvernamentale temporare și dezbateri aprinse privind oportunitatea reducerii provizorii a TVA-ului și accizelor. Perspectivele pe termen mediu și lung rămân strâns legate de tranziția energetică globală și de dinamica cererii și ofertei.

Pentru reducerea sau stabilizarea prețurilor la pompă se impun pachete de măsuri de politică publică ce includ ajustarea flexibilă a fiscalității prin reducerea temporară a accizelor în momentele speculative, creșterea capacităților interne de rafinare și stocare pentru reducerea dependenței de importurile de produse finite, monitorizarea și transparentizarea marjelor comerciale prin instrumente de control ale pieței, diversificarea surselor de aprovizionare cu parteneri non-OPEC și accelerarea investițiilor în transportul feroviar de marfă și mobilitatea alternativă, dinamica ultimilor șase ani demonstrând că era carburanților ieftini a lăsat locul unei perioade de adaptare continuă în care prețul la pompă rămâne o vulnerabilitate strategică.