De Redactia 
Sursa foto: psnews.ro
Parlamentul României va dezbate un nou proiect al Legii partidelor politice, un document amplu ce redefinește cadrul legal de funcționare a formațiunilor politice și introduce modificări majore, printre care se numără preluarea de către Autoritatea Electorală Permanentă a rolului de înregistrare și dizolvare a partidelor. Proiectul reconfirmă partidele ca fiind asociații de utilitate publică și persoane juridice de drept privat, înființate pe baza pluralismului, transparenței, integrității și respectării ordinii constituționale. Deși activitatea acestora rămâne strict civilă, fiind interzisă organizarea de structuri paramilitare sau la locul de muncă, noua reglementare înăsprește semnificativ condițiile de constituire, numărul minim de membri fondatori necesari crescând de la 3 la 100 de persoane.
Pentru menținerea unei identități vizuale și denumiri unice, formațiunile sunt obligate să utilizeze un sediu central în România și un semn permanent depus atât color, cât și alb-negru. Identitatea partidelor este protejată de legislația privind mărcile și dreptul de autor, fiind interzisă includerea în denumiri a unor denumiri ale instituțiilor publice sau ale profesiilor reglementate, precum poliție, jandarmerie, barou sau universitate. Cererile de verificare și rezervare a numelui sau a siglei se depun direct la Autoritatea Electorală Permanentă, rezervarea fiind valabilă timp de 60 de zile. Evaluarea dosarelor de înregistrare și a criteriilor de funcționare urmează să fie realizată de comisii interne din cadrul AEP, formate din câte cinci angajați.
Din punct de vedere al organizării interne, partidele au obligația de a menține patru organe de conducere și control la nivel central și teritorial: adunarea generală, organul executiv, comisia de arbitraj și organul de control al gestiunii. Adunarea generală rămâne forul suprem și trebuie convocată cel puțin o dată la 4 ani pentru a decide asupra statutului, programului și conducerii, existând și posibilitatea desfășurării ședințelor prin mijloace electronice. Toate funcțiile de conducere și control se atribuie prin vot secret pentru mandate de maximum 4 ani, interimatul fiind limitat la 6 luni. În plus, conducerile au obligația de a asigura transparența financiară prin publicarea pe site-ul propriu a informațiilor de interes public și prin cooptarea în organul de control a cel puțin unei persoane cu pregătire financiar-contabilă.
Pentru protejarea libertăților interne, actele și hotărârile organelor de partid au caracter de drept privat și pot fi contestate la tribunal în termen de 15 zile, instanțele limitându-se doar la verificarea legalității și a statutului, fără a interveni în opțiunile doctrinare sau electorale. În ceea ce privește membrii, proiectul permite înscrierea cetățenilor români și ai Uniunii Europene cu drept de vot, interzicând însă dubla calitate de membru, înscrierea într-un partid nou reprezentând demisie de drept din cel anterior. Totodată, noua legislație introduce criterii clare de inactivitate care pot atrage dizolvarea formațiunii, cum ar fi neorganizarea adunărilor generale timp de 4 ani, lipsa conducerii alese timp de un an, nedepunerea situațiilor financiare timp de 2 ani sau neprezentarea de candidați la două scrutine consecutive. După eventuala adoptare a legii, formațiunile politice existente vor avea la dispoziție un termen de 6 luni pentru a-și alinia statutele la noile reglementări.