Sursa foto: facebook.com/miruta.ro
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a oferit prima reacție oficială a instituției pe care o conduce în legătură cu cutremurul judiciar care afectează direct vârful ierarhiei militare din România, precizând că o decizie definitivă va fi adoptată în perioada imediat următoare. Declarația reprezentantului Guvernului a fost transmisă în exclusivitate pentru televiziunea publică în timp ce acesta se afla la Bruxelles, la cartierul general al NATO din Belgia, un context internațional extrem de sensibil, având în vedere că oficialul român pus sub acuzare ocupă și funcția de reprezentant de vârf al țării în Comitetul Militar al Alianței Nord-Atlantice. Ministrul a subliniat că, dincolo de procedurile strict judiciare aflate în responsabilitatea magistraților, impactul de imagine și cel operațional asupra activității forțelor armate vor fi evaluate riguros la nivel politic.
Conform precizărilor făcute de Radu Miruță, Ministerul Apărării a luat act de comunicatul oficial emis de Direcția Națională Anticorupție și a demarat deja consultări la nivel înalt, ministrul interimar informându-l personal pe președintele României, Nicușor Dan, cu privire la stadiul investigației și pașii următori. Liderul de la MApN a insistat asupra necesității unei analize interne extrem de serioase și echilibrate înainte de a formula orice propunere administrativă sau de a adopta măsuri instituționale radicale, dorind să evite mesaje de panică în rândul populației. Cazul este gestionat cu maximă prudență, mai ales că o eventuală înlocuire a conducerii Statului Major al Apărării necesită o fundamentare juridică impecabilă în fața partenerilor strategici din blocul politico-militar occidental.
Din punct de vedere constituțional și legislativ, eventuala demitere din funcție a șefului Armatei Române înainte de termen presupune respectarea acelorași pași juridici riguroși care au fost parcurși în momentul numirii sale în funcție de către fostul președinte Klaus Iohannis, în noiembrie 2023. Procedura legală stipulează că ministrul apărării naționale este cel care formulează propunerea oficială de eliberare din funcție, actul având nevoie ulterior de avizul premierului, decizia finală aparținând președintelui României, care trebuie să semneze decretul prezidențial de demitere. În condițiile în care mandatul legal de patru ani al generalului Gheorghiță Vlad expiră în mod normal abia la finele anului 2027, o schimbare prematură necesită argumente solide legate de integritate sau de blocaj instituțional.
Tensiunea la vârful armatei s-a amplificat considerabil după ce procurorii militari ai DNA i-au adus la cunoștință generalului-locotenent Gheorghiță Vlad calitatea de suspect pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției cu obținerea de foloase necuvenite. Anchetatorii anticorupție suspectează că șeful SMA ar fi săvârșit fapte asimilate abuzului în serviciu și traficului de influență, intervenind direct în sistemul de recrutare pentru ca fiica generalului Mihai Șomordolea, fost secretar al CSAT, să obțină un post în structurile militare. După o audiere tensionată de două ore la Parchet, generalul Vlad a refuzat să comenteze acuzațiile în fața jurnaliștilor, însă a emis ulterior un comunicat prin care respinge categoric orice act de corupție și pune la îndoială momentul ales pentru declanșarea acțiunii penale.
