De Redactia 
Sursa foto: Inquam Photos
Banca Națională a României anticipează o perioadă de instabilitate economică accentuată pentru lunile următoare, determinată în mod direct de factori geopolitici externi majori. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat public că rata inflației din țara noastră își va continua traiectoria ascendentă în perioada imediat următoare, existând riscul cert ca acest indicator economic să atingă pragul de 11% în cursul lunii iulie. Șeful băncii centrale a subliniat că actualul val de scumpiri este alimentat puternic de așa-numita „inflație Ormuz”, un fenomen generat de criza militară și diplomatică din Orientul Mijlociu care a perturbat grav rutele maritime comerciale și a provocat un șoc amplu pe piețele internaționale de petrol și gaze naturale. Această dinamică imprevizibilă a modificat substanțial calculele anterioare ale instituției, impunând o revizuire a prognozelor pe termen scurt.
În ciuda prognozei îngrijorătoare pentru mijlocul verii, modelul econometric utilizat de BNR indică o corecție semnificativă și o tendință de scădere accelerată a prețurilor de consum în a doua jumătate a anului. Astfel, estimările oficiale arată că rata inflației ar urma să coboare spre 6% în luna septembrie, urmând ca la sfârșitul anului curent să se stabilizeze în jurul valorii de 5,5%. Pe termen lung, scenariul băncii centrale rămâne relativ optimist, anticipând o inflație de 2,9% pentru finele anului viitor și o revenire completă în intervalul țintă optim în cursul anului 2027. Totuși, Mugur Isărescu a ținut să precizeze că toate aceste proiecții statistice sunt strict condiționate de evoluția conflictului din zona Strâmtorii Ormuz și de capacitatea comunității internaționale de a restabili un flux comercial predictibil în regiune.
Pe lângă presiunile externe cauzate de piețele energetice, guvernatorul a atras atenția asupra unei vulnerabilități majore de pe plan intern, lansând un apel ferm către clasa politică de la București. Isărescu a subliniat că gestionarea eficientă a crizelor economice succesive este imposibilă în absența unei structuri executive solide, afirmând răspicat că România are nevoie urgentă de un guvern stabil și funcțional pentru a asigura predictibilitatea fiscală. În opinia sa, deși situația financiară curentă este încă sub control și nu trebuie privită într-o cheie de pesimism exacerbat, deprecierea salariilor în termeni reali, deși ajută tehnic la temperarea consumului și implicit la combaterea inflației, reprezintă un cost social major care nu poate fi gestionat pe termen lung doar prin pârghiile politicii monetare ale băncii centrale, fără măsuri guvernamentale clare.