Sursa foto: ins.ro
România continuă să dețină titlul nefast de țara cu cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, atingând în luna aprilie 2026 pragul de 10,71%. Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS) contrazic previziunile optimiste ale guvernului condus de Ilie Bolojan, care estima o scădere a prețurilor spre 3,6% în a doua jumătate a anului. Realitatea economică arată o tendință opusă, aprilie fiind a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține peste pragul de 9%, punând o presiune imensă pe puterea de cumpărare a cetățenilor.
Analiza pe categorii de consum evidențiază faptul că cele mai agresive creșteri de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor, cu un avans de 13,04%, urmate îndeaproape de mărfurile nealimentare, care s-au scumpit cu 12,02%. În segmentul alimentar, prețurile au crescut cu 7,39%, însă anumite produse de bază au suferit șocuri mult mai mari. Cafeaua rămâne liderul scumpirilor cu o majorare de 21,76%, urmată de ouă și carnea de bovine, în timp ce produsele lactate și fructele proaspete au înregistrat, de asemenea, creșteri de două cifre.
Sectorul energetic reprezintă principalul motor al inflației nealimentare, tariful energiei electrice explodând cu 54,18% în urma eliminării schemelor de sprijin și a plafonării prețurilor. Această scumpire în lanț a afectat și costul carburanților, motorina înregistrând o creștere de peste 32%, ceea ce a pus presiune suplimentară pe transporturi și logistică. În categoria serviciilor, chiriașii sunt cei mai afectați, costul chiriilor crescând cu aproape 44% față de perioada similară a anului trecut, reflectând o criză acută pe piața imobiliară și ajustarea fiscală severă de la începutul anului 2026.
În ciuda promisiunilor de redresare, românii se confruntă cu un mix economic toxic format din taxe dublate, venituri înghețate și o devalorizare accelerată a banilor. În timp ce restul statelor membre ale Uniunii Europene reușesc să își stabilizeze economiile, România rămâne izolată în vârful clasamentului scumpirilor, transformând „moștenirea economică” a actualului cabinet într-o provocare majoră pentru stabilitatea socială a țării.
