Sursa foto: profimediaimages.ro/
Situația strategică din Golful Persic a suferit o răsturnare dramatică sâmbătă, 18 aprilie 2026, atunci când Iranul a anunțat oficial reintroducerea restricțiilor totale în Strâmtoarea Ormuz. Decizia Teheranului vine la doar o zi după ce ministrul de externe, Abbas Araghchi, declarase calea navigabilă deschisă pentru traficul comercial, condiționată de armistițiul din Liban. Motivul invocat pentru această revenire brutală la starea de blocaj este refuzul ferm al Statelor Unite de a ridica blocada navală asupra porturilor iraniene, acțiune pe care comandamentul operațional al armatei iraniene, Khatam Al-Anbiya, a catalogat-o drept „piraterie”.
Într-o declarație difuzată de media oficială, autoritățile militare de la Teheran au precizat că acest punct vital pentru comerțul mondial cu hidrocarburi se află din nou sub gestionarea strictă și controlul forțelor armate iraniene, subliniind că libertatea de navigație nu va fi restabilită până când SUA nu vor permite circulația nestingherită a navelor către și dinspre Iran. Acest impas diplomatic și militar a fost alimentat de poziția președintelui american Donald Trump, care a replicat eforturilor de relaxare iraniene prin anunțul că blocada porturilor va rămâne în vigoare până când acordul dintre cele două mari puteri va fi finalizat în proporție de 100%.
Deși Trump și-a exprimat optimismul cu privire la încheierea conflictului într-un viitor foarte apropiat, instabilitatea din regiune a provocat deja fluctuații semnificative pe piața energiei, prețul petrolului fiind într-o dinamică incertă după perioade scurte de scădere sub pragul de 90 de dolari pe baril. Comunitatea internațională urmărește cu îngrijorare acest joc de putere, în condițiile în care NATO s-a oferit să sprijine securitatea tranzitului, ofertă respinsă tăios de administrația de la Washington. În acest context de „control strict”, Strâmtoarea Ormuz redevine un punct de presiune geopolitică maximă, punând în pericol stabilitatea economică globală în plin an 2026.
