De Redactia 
Sursa foto: Inquam Photos
Evoluția cursului valutar din ultimele zile ține prima pagină a titlurilor emisiunilor, articolelor, sau postărilor din mediul virtual. Piața valutară este influențată în mod natural de factori de ordin economic, social și nu în ultimul rând, politic. Orice schimbare majoră la nivelul unui stat pe unul dintre cele trei planuri produce o creștere sau o scădere a monedei naționale.
Pentru a avea un termen de comparație, putem observa că în SUA dolarul a păstrat o tendință crescătoare comparativ cu euro și lira sterlină până vineri, 17 ianuarie 2025, ultima zi lucrătoare din mandatul lui Joe Biden, pentru ca, imediat după 20 ianuarie 2025, ziua învestirii lui Donald Trump, acesta să scadă dramatic, atât față de euro, cât și de lira sterlină. Astăzi un dolar se vinde cu 0,75 lire sterline, ceea ce înseamnă o revenire la cursul anterior câștigării alegerilor de către Donald Trump.
În România, în perioada premergătoare alegerilor, cursul euro s-a menținut constant în jurul valorii de 4,97 lei, până în data de 6 mai 2025, atunci când acesta a crescut brusc la 5,0378 lei, creștere urmată de cea din 7 mai 2025 în care a menținut trendul crescător și a urcat la 5,0991 lei.
Imediat după deprecierea leului titlurile din presă sună ca semnalele de alarmă antiaeriană: “Criză valutară fără precedent în România. Situaţia politică influențează mai mult ca oricând investitorii” (economica.net), “Leul continuă picajul! Euro atinge miercuri un nou record istoric.” (Mediafax), “Criza politică a dublat criza bugetară. BCE confirmă spargerea pragului psihologic de 5 lei pentru un euro, anunțată de BNR” (Stirile ProTv), “Euro explodează, buzunarele românilor se subțiază: puterea de cumpărare, în picaj” (Adevărul), “BNR anunță dezastrul iminent. Euro a atins valoarea de 5,0991 lei, riscăm o criză fără precedent” (România TV).
În presă au apărut acuze la adresa cetățenilor care au votat cu George Simion, fiind indusă ideea că aceștia au aruncat țara în haos și din cauza lor BNR a fost nevoită să arunce pe piață 2 miliarde de euro pentru a menține constant cursul valutar.
Reacția sincronizată a instituțiilor media pentru inducerea fricii pare să fie o acțiune coordonată ca element al unui război hibrid.
“Există o serie de tehnici psihologice utilizate în cadrul războiului hibrid pentru a influenţa opinia publică şi comportamentul indivizilor. Printre acestea se numără diseminarea de propagandă, care implică utilizarea mass-mediei şi a reţelelor sociale pentru a promova mesaje favorabile propriului scop şi pentru a discredita adversarul. Această tactică este completată de crearea deliberată de confuzie şi incertitudine prin răspândirea de informaţii false sau contradictorii, menite să inducă dezbinare şi neîncredere în rândul populaţiei. În acelaşi timp, manipularea emoţiilor este folosită pentru a influenţa percepţiile şi comportamentele individuale, prin inducerea fricii sau a sentimentelor de mânie pentru a mobiliza sau pentru a dezorienta publicul.”, (Howard, R.D. (2012). The Influence of Public Opinion on Post-Conflict Democratization).
Rămâne de văzut dacă masele mai pot fi manipulate, deoarece poporul român a demonstrat în cabina de vot că mass-media nu mai are puterea de a-i influența alegerile și că prin refuzul de a răspunde la sondajele de opinie în procent de aproape 50% este un jucător social mult mai inteligent decât manipulatorii.