De Redactia 
Sursa foto: Facebook / Dumitru Bălan
Ceea ce se anunța a fi o seară de înaltă ținută culturală la Opera Națională București (ONB) s-a transformat într-un conflict deschis între viziunea regizorală modernă și așteptările publicului conservator. Spectacolul „Don Giovanni”, pus în scenă de regizoarea Anda Tabacaru-Hogea, a stârnit reacții virulente din partea unor spectatori care au acuzat instituția că a permis transformarea celebrei capodopere a lui Wolfgang Amadeus Mozart într-o manifestare „grotescă și pornografică”. În timp ce prezentarea oficială a instituției descrie montarea ca pe un spectacol total, care reunește drama, comedia și fantasticul pentru a explora „partea întunecată a comediei tradiționale” și libertatea absolută a seducătorului, o parte a publicului susține că realitatea de pe scenă a depășit limitele decenței.
Revolta a izbucnit în mediul online și pe holurile Operei, unde familii venite la spectacol au ales să părăsească sala imediat după primul act. Unul dintre spectatori, care a plătit 450 de lei pentru bilete, a descris experiența drept o „oribilitate”, susținând că montarea a inclus scene care mimau acte sexuale explicite între balerini și manechine, totul sub paravanul unei „libertăți de expresie” prost înțelese. Criticile nu s-au oprit doar la estetica vizuală; spectatorii nemulțumiți au reclamat faptul că decorurile și costumațiile nu au avut nicio legătură cu linia clasică a operei care s-a jucat timp de secole, iar problemele tehnice, precum nefuncționarea supratitrării, au accentuat starea de iritare. „S-a făcut praf piesa lui Mozart; am plecat șocați de degradarea umană de pe una dintre marile scene ale culturii românești”, a declarat acesta, invocând memoria fondatorului George Ștephănescu în semn de protest.
De cealaltă parte, viziunea artistică promovată de ONB apără spectacolul ca fiind unul seducător și necesar, care tratează „violența erotică și cinismul demonic” drept elemente centrale ale personajului Don Juan. Regia a mizat pe o degajare de energie care să depășească zona realului, integrând efecte video și o coregrafie modernă semnată de Mălina Andrei. Totuși, prăpastia dintre intenția artistică de a inocula opera cu „energia neobositului Don Juan” și percepția publicului, care a resimțit montarea ca pe un „show porno”, ridică noi semne de întrebare asupra limitelor reinterpretării clasicilor în instituțiile finanțate din bani publici. Incidentul de la Opera Națională București riscă să lase urme adânci în relația instituției cu abonații săi tradiționali, mulți promițând că vor „sufla și în iaurt” înainte de a mai cumpăra bilete la spectacolele de pe afișul actual.
[Sursa: Prezentarea spectacolului și reacțiile publicului pe Facebook]
