De Crivineanu Alin Iulian 
Sursa foto: Reuters
China a făcut un pas major spre independența tehnologică în domeniul semiconductorilor, construind în secret un prototip funcțional al unei mașini de litografie ultravioletă extremă (EUV), tehnologie-cheie pentru producerea celor mai avansate cipuri folosite în inteligența artificială, smartphone-uri și aplicații militare, arată o investigație publicată de Reuters.
Potrivit mai multor surse apropiate proiectului, prototipul a fost finalizat la începutul anului 2025 într-un laborator de înaltă securitate din Shenzhen și se află în prezent în faza de testare. Mașina, care ocupă aproape o întreagă hală industrială, reușește să genereze lumină ultravioletă extremă, însă nu a produs încă cipuri funcționale. Obiectivul oficial al autorităților chineze este obținerea unor cipuri operaționale până în 2028, deși surse din interiorul proiectului consideră că un termen mai realist ar fi 2030.
Proiectul, descris de surse drept „versiunea chineză a Proiectului Manhattan”, reprezintă punctul culminant al unui efort guvernamental început în urmă cu aproximativ șase ani pentru atingerea autosuficienței în semiconductori, una dintre prioritățile strategice ale președintelui Xi Jinping. Deși ambițiile Chinei în domeniu sunt cunoscute, existența acestui prototip EUV nu a mai fost raportată până acum.
Mașina a fost construită cu ajutorul unei echipe formate în mare parte din foști ingineri ai companiei olandeze ASML, singura firmă din lume care a reușit până acum să dezvolte și să comercializeze sisteme EUV. Sursele afirmă că acești specialiști au contribuit la inversarea tehnologică a echipamentelor occidentale, un proces extrem de complex, având în vedere că ASML a avut nevoie de aproape două decenii și investiții de miliarde de euro pentru a aduce tehnologia pe piață.
În prezent, prototipul chinezesc este considerat rudimentar comparativ cu mașinile ASML, în special din cauza dificultăților în replicarea sistemelor optice de înaltă precizie, furnizate în mod tradițional de companii occidentale. Totuși, disponibilitatea unor componente provenite din echipamente mai vechi, achiziționate de pe piețe secundare, a permis Chinei să ajungă la acest stadiu.
Un rol central în coordonarea proiectului îl joacă gigantul tehnologic Huawei, care ar fi implicat în toate etapele lanțului de producție, de la proiectarea cipurilor și echipamentele de fabricație până la integrarea finală în produse comerciale. Sursele susțin că mii de ingineri din institute de cercetare și companii de stat lucrează în rețea, sub un nivel ridicat de secretizare, unii dintre ei folosind identități false și fiind izolați de restul personalului.
Dezvoltarea acestui prototip are loc pe fondul restricțiilor impuse de Statele Unite și aliații săi, care au blocat accesul Chinei la tehnologiile avansate de producție a cipurilor. Începând din 2018, Washingtonul a presat Olanda să împiedice livrarea sistemelor EUV către Beijing, iar controalele la export au fost extinse ulterior pentru a include și echipamente mai vechi. În ciuda acestor măsuri, investigația Reuters sugerează că China ar putea fi mai aproape decât se estima de reducerea decalajului față de Occident în domeniul semiconductorilor de ultimă generație.
Autoritățile chineze, Huawei și instituțiile implicate nu au răspuns solicitărilor de comentarii, însă sursele citate consideră că progresul realizat deja reprezintă un semnal important în contextul competiției tehnologice globale și al „războiului rece” al cipurilor dintre China și Occident.
Redactia