De Redactia 
Inflaţia a bubuit în august, ajungând la 9,9%. Cu alte cuvinte, românii au ajuns să plătească aproape dublu pentru aceleaşi lucruri pe care anul trecut le luau la jumătate de preţ, iar autorităţile par să ne spună că totul e „sub control”. Alimentele s-au scumpit cu 9%, serviciile cu 9,8%, mărfurile nealimentare cu 10,5%. Tradus în viaţa de zi cu zi: fructele s-au dus în aer cu 41%, cafeaua a sărit cu 17%, iar curentul electric aproape că s-a transformat din bun public în lux, după ce s-a scumpit cu 65% în urma eliminării plafonării. Cartofii mai ieftini cu 10% sunt doar cireşa ironică de pe tort – ieftini, dar degeaba, că nu poţi trăi doar cu piure.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţă cu un calm aproape cinic că urmează o „cocoaşă frumuşică” în septembrie. Frumuşică pentru cine? Pentru oamenii care văd cum salariul li se topeşte până la data de 15 a lunii? Sau pentru guvernanţi, care au găsit încă un termen de PR cu care să ambaleze dezastrul economic? „Cocoaşa” e doar un mod elegant de a spune: mai strângeţi cureaua, mai rezistaţi, că poate la anul o să fie mai bine.
Serviciile ne mai dau o palmă: biletele de tren s-au scumpit cu 18%, într-un sistem feroviar unde trenurile încă se târăsc cu viteze de secol trecut. Igiena şi cosmetica au crescut cu 19% – practic, statul ne împinge subtil spre varianta medievală: mai rar la frizer, mai rar la săpun. Până şi cultura devine inaccesibilă, cărţile şi revistele s-au scumpit cu 11%.
Cireaşa de pe tort o pun facturile la utilităţi: energia termică mai scumpă cu 13% şi electricitatea explodată cu 65%. Asta nu mai e statistică, asta e un atac direct la traiul de zi cu zi. Fiecare bec aprins, fiecare duș cald, fiecare frigider pornit înseamnă bani care dispar din buzunar.
Oficialii dau vina pe factori „externi”, pe „contextul internaţional” sau pe „măsuri necesare”. Dar adevărul este că tot românul de rând plăteşte pentru greşelile, nepăsarea şi incoerenţa celor care conduc. Şi dacă prezentul arată aşa, cum arată viitorul? Cu un orizont în care ţinta BNR de „normalitate” e programată abia la final de 2026, se conturează tot mai clar că până atunci românii vor trebui să trăiască din ce în ce mai puţin, plătind din ce în ce mai mult.